Cum sa fii un bun parinte vitreg

Gestionarea conflictelor

Copilul nu este intotdeauna pregatit sa admita autoritatea parintelui vitreg. De unde, necesitatea ca parintele sa o legitimeze: „Da, trebuie sa-ti faci temele seara, Paul are drep­­ta­­te”, „Nu, nu trebuie sa iesi dupa ora asta, sunt de acord cu Ma­ria” etc. Poate ca nici parintele vitreg, nici copilul nu se simt pre­ga­titi in­tru totul sa intre intr-o relatie parentala.

Cand copilul adopta o atitudine de refuz sistematic cu privire la parintele vitreg, sa incerci sa-i cas­ti­gi simpatia nu ar face de­cat sa a­graveze lucrurile. Chiar daca nu este mereu simplu, trebuie sa lasam copilul sa-si traiasca si sa-si manifeste agresivitatea si sa-i spunem ca intelegem faptul ca situatia nu este usoara petru el. Limitele sunt indispensabile: violenta e interzisa, de exemplu. Parintele vitreg va trebui sa evite sa se planga partenerului, contrariul ar consolida ostilitatea co­­­­­pilului si ar plasa parintele in po­zitia de arbitru. Nu ajuta sa fim sistematic impotri­­­­va copilului. Trebu­ie ca a­cesta sa simta ca pastreaza o le­ga­tu­ra pri­vilegiata cu tatal sau cu mama sa biologica.

Relatiile intre noul si fostul 

Este importat sa-l informam pe fostul partener in legatura cu sosirea no­ului partener in fami­lie: acesta are dreptul sa stie a­la­turi de cine creste copilul. Si astfel va fi mai putin tentat(a) sa faca pe spionul folosindu-se de co­pil. Dar este inutil sa ne pre­­­­­facem ca ne iubim, pentru ca-l deruteaza pe copil. Daca toa­ta lumea se intelege atat de bine, de ce nu traim sub acelasi acoperis?

Ceea ce nu inseamna ca certurile sunt de dorit, cu atat mai mult cu cat copilul de­­vine repede obiectul lor central: pa­­rintii isi pot dis­puta zilele de supra­veghere a copi­­lului, proiectele de vacanta iar el devine astfel prima vic­tima a reglarilor de con­turi. Criticile din partea fostului referitoare la actualul – si invers – sunt perturbatoare pentru copil. Prins intr-un conflict de loialitate, ris­­­­­ca sa-si interzica o relatie cu parin­te­le vitreg de teama sa nu isi tradeze tatal sau mama absenta. Relatiile civilizate sunt minimum ce­rut. Acest lucru este posibil cand cuplul originar a reusit sa-si regleze con­flictele si cand toata lu­­­­­­­­mea admite locul fiecaruia in edu­catia copilului. Binele acestuia trebuie sa depaseasca orgoliul sau ranchiuna.

Noua fratie

In toate familiile exista afinitati sau nu cu o sora sau un frate. Dragostea nu este obligatorie. De ce sa ceri copiilor din familiile reconstituite sa faca mai mult? Regula de aur repre­zinta respectarea fiecaruia. Depunand eforturi in a fi un parinte co­rect, ascultand fiecare copil in par­­te – mai ales in cazuri de conflict – vom crea conditiile unei bune in­te­­legeri intre ei.

Primirea in vizita

Este greu pentru copilul care vine in weekend la parintele sau sa-l va­da ocupandu-se mereu de copiii altuia… Gelozia este inevitabila. Pa­rin­tele trebuie sa se asigure ca a­­­­­­­­cesta nu se simte ignorat in acest timp sau un „vizitator”. Va fi sensibil la faptul ca sosirea sa este as­tep­tata si pregatita. De exemplu, toata familia poate iesi impreuna. Dar este de asemenea important sa-i acorde un moment intre patru ochi. O ma­sa la restaurant poate deveni un ritual, in cadrul caruia se discuta des­pre studiile sale, petrecerea timpului liber… Trebuie sa se stie ca ramane inainte de toate copilul ta­ta­lui sau al mamei, chiar daca nu im­parte cu acesta viata cotidiana.

Un bebe in noul cuplu

Pentru copil, aceasta nastere vine sa confirme uniunea intre parintele lui si partener. Pentru ca acesta sudea­za noua familie, este, in general, acceptat. Nasterea linisteste copiii fra­gilizati din cauza „explodarii” unei prime familii si carora le e frica sa nu retraiasca situatia. Toti copiii se tem ca vor fi abandonati in favoa­rea micului venit. De aceea, este mai mult de­cat necesar sa-si exprime ne­li­nis­ti­le inainte de a fi linistiti. Vor putea astfel sa priveasca aparitia nou-nas­cu­tului cu simpatie chiar.

Anne Laure Gannac
Adaptare: Adriana Mocca.