Now Reading
Familia: intre iubire si ura

Familia: intre iubire si ura

Familie


Chiar daca modelul traditional a evoluat, chiar daca astazi se bazeaza pe dragoste, familia nu poate fi un loc ideal. Este o piatra pe care fiecare trebuie sa se „construiasca“… si care cantareste greu!

In familia T., stupoare: la 65 de ani fiecare, Maria si George divorteaza! In familia B., fratele mic nu mai vorbeste cu fratii si surorile sale de vreo zece ani. Nimeni nu stie motivul cu adevarat. Familia R. traverseaza un moment dificil: de cand tatal a fost concediat, toata lumea isi face griji pentru el. Moralul familiei functioneaza ca si moralul tau, numai ca este colectiv.

Si la tine? Cum merge? Familia ta ti se pare echilibrata, capabila sa traverseze crize si sa profite de momentele bune? De fapt, la ce te gandesti prima oara cand ti se vorbeste de ea? La familia ta de cand erai copil, aceea despre care se spune ca nu o alegi tu (formata din parinti, frati, surori, unchi…) Sau la cea pe care ti-ai intemeiat-o tu (sotul tau, copiii tai, propriii lor copii)? Si nu te simti putin limitat intre cele doua?

Raspunsul tau reflex este, in orice caz, o indicatie importanta: releva locul pe care ti-l oferi si grupul de persoane de referinta pentru tine. Esti prea ocupat probabil sa urmezi idealul care motiveaza majoritatea oamenilor: sa traiesti (in sfarsit!) intr-o familie echilibrata si infloritoare pentru toti si, mai ales, pentru tine insuti!

Un suport

Familia, o provocare in ziua de azi? Intr-o proportie covarsitoare, la orice sondaj de opinie, oamenii (inca) afirma ca familia este cea mai importanta valoare a vietii lor.

Chiar si homosexualii lupta pentru a avea dreptul legal de a se institutionaliza astfel. In vremea unui individualism triumfator, familia este ultimul refugiu si ultimul spatiu colectiv de formare a indivizilor, sustin sociologii.

Françoise Dolto, una dintre cele mai mari psihanaliste ale secolului al XX-lea, afirma ca modelul de familie traditionala nu se perimeaza, iar triunghiul mama-tata-copilul e cel care ne defineste pe toti. In afara de modelul traditional (doi adulti de sex opus fac copii si ii cresc), sunt explorate si alte forme de familie – de exemplu: monoparentala, recompusa… Toti cauta mai intai sa creeze un loc iubitor, dar, din pacate, acest lucru nu este posibil fara a intampina probleme. Nevoia de apartenenta nu este usor de satisfacut, dupa cum arata cercetarile memoriei familiale sau ale genealogiei.

Toti cei care se izoleaza – si este cazul multora dintre noi – se linistesc atunci cand descopera un clan. Astazi, poti vedea familii in care parintii batrani sunt internati la aziluri, dar totusi organizeaza intalniri cu veri indepartati! Acest tip de reuniuni prezinta un mare avantaj: legaturile nu sunt obligatorii.

Poti continua sa-i vezi doar pe cei cu care te intelegi bine! Familia „ca la carte“ ar trebui sa se reuneasca doar pentru a impartasi momentele frumoase ale vietii, sa evite constrange­rile si sa cultive dragostea…

Un mit

Acest vis de familie, in care toate ar merge mereu foarte bine, il porti in tine din primele ore de viata. Pentru psihanalistii care i-au urmat lui Freud, exista o fantasma fondatoare, numita „romanul familial“.

„Nu sunt fiica sau fiul acestor parinti. Intr-o zi, parintii mei adevarati (cel mai adesea un rege, o regina, personalitati prestigioase) vor veni sa ma ia inapoi si vom trai fericiti“, povesteste copilul. Fiecare dintre noi are un mod de a accepta realitatea si de a se obisnui cu sentimentul de implacabil impus de catre destin.

Anii 1970, odata cu aparitia terapii­lor familiale, au confirmat ca familia nu este mereu un loc infloritor pentru individ. Ca „sistem“, ea poate devia: atunci cand rolurile date unora nu sunt corecte, cand legaturile sunt prea sufocante sau prea destinse, unii membri pot prezenta o stare generala de rau. Alte „rani“: secretele purtate din generatie in generatie sau o comunicare ce nu ofera nici exprimarea emotiilor, nici transmiterea valorilor comune.

O piatra de temelie

Familia din ziua de azi prezinta o particularitate: se fondeaza pe un element: copilul. „El este ultimul vector de identitate a familiei“, constata Maryse Vaillant, psihanalista frantuzoaica. Este viata mai usoara in fa­milie? Nu neaparat.

Chiar daca exista dragoste, iar copilul este facut din dragoste, vei fi tot timpul obligat sa-ti vizitezi socrii (pentru ca sunt bunicii copilului) sau chiar copiii actualului tau sot… Unele legaturi – chiar si in familiile recompuse, despartite – vor ramane mereu „impuse“. Iar psihologia aminteste ca familia, oricare ar fi forma pe care ar lua-o, ramane structurata pe legaturi de datorie si interdictii majore, cum ar fi incestul.

Prin definitie, familia este un spatiu constrangator.
Pentru psihanalisti, ca si pentru sociologi, chiar aceasta dificultate este cea care construieste individul si il ajuta sa „se ridice“. „Familia este sala de repetitii“, spunea poetul american Gary Snyder. Ea obliga la confruntare, la diferentiere. In sanul ei primesti valori pe care le vei putea perpetua sau combate. Cu ajutorul acestor parinti, pe care nu i-ai ales tu, iti lucrezi capacitatea de a crea relatii si de a iubi (in sfarsit!). Si cu acesti copii, inveti sa fii parinte.

In aceasta proiectare individuala a sensului vietii, cateodata aspectul „resurselor“ de familie te ajuta, iar alteori, te constrange. Important este sa iei ce e mai bun din familia ta, si in niciun caz ce este mai rau, pentru a avea o viata armonioasa si frumoasa.

„Familia nu este o institutie perimata“

Mai credem in valorile clanului? Romanii raman atasati de ideea traditionala de familie?
Interviu cu Loredana Ivan, sociolog

Care credeti ca sunt marile provocari ale familiei de azi?
Loredana Ivan: Vorbim de dimensiunea economica, politica si culturala a gobalizarii, dar se poate vorbi si de o dimensiune a familiei, despre rolul acesteia intr-o societate globala. „Privatizarea“ sferei familie, intr-o socie­tate globala este o prima provocare la care familia contemporana trebuie sa raspunda. Aceasta inseamna in primul rand scaderea rolului acesteia asupra evolutiei individului, asa cum ilustreaza fara egal unul dintre cei mai in voga sociologi francezi contemporani, Jean-Claude Kaufmann intr-o lucrare tradusa recent in Romania „Femeia singura si Fat-Frumos“.

Dar, in acelasi timp, privatizarea sferei familiei in societatea globala contemporana poate fi inteleasa si ca „deschiderea pietei”, pluralismul optiunilor. Pluralismul si alegerea vo­luntara sunt valorile care domina sfera alegerilor partenerului in societatea contemporana, dar aceste doua aspecte sunt si principalii inamici ai rezistentei familiei, in forma sa traditionala. Si apoi, in societatea contemporana se ridica
din ce in ce mai mult problema functii­lor familiei, a performantelor sale.

In societatea traditionala functiile familiei erau clare: asigurarea confortului material si psihologic al partenerilor, cresterea si educarea progeniturilor, veghearea celor in varsta. Societatea moderna a preluat cele mai multe dintre functiile traditionale: sistemele de gradinite cu program prelungit, aparitia bonelor, programul incarcat de lucru pentru ambii soti, pune familia moderna in situatia de a-si redefini rolul sau si de a raspunde unor noi cerinte functionale.

Dintr-o alta perspectiva asistam de asemenea la birocratizarea excesiva a sferei private a familiei si la o rationalizare pe care o intalnim si in alte sfere ale vietii individului: se discuta din ce in ce mai mult despre rationalizare si succes in sfera familiei cu privirea la planificarea aparitiei copiilor, impartirea sarcinilor casnice intre soti si combinarea cu succes a acestora cu sarcinile profesionale, rationalizarea mijloacelor financiare si gandirea pe termen lung.

Aceasta orientare spre performanta a familei si rationalizare a sarcinilor in cadru ei are la baza flexibilitatea si nivelul redus de implicare. Zygmunt Bauman, cunoscut teoretician al fenomenului globalizarii, propune un termen sugestiv „semi-detached couples“, care raman deschise tuturor posibilitatilor. Deviza relatiilor de cuplu in era globalizarii este astfel: „keep all doors open all times“.

Este casatoria o institutie perimata?
–  Datele furnizate an de an de Institutul National de Statistica al Romaniei, arata ca in Romania, numarul de casatorii a ramas relativ constant in ultimii 10 ani. Daca la inceputul anilor ’90 numarul de casatorii pe an varia intre 175.000 si 190.000, la mijlocul anilor ’90 el a scazut in jurul valorii de 140.000, dar pe fondul unei scaderi a volumului populatiei, in general. Anii 2000 putem spune ca au adus o scadere a volumului anual de casatorii pana in la 130.000, dar dupa 2004 practic asistam la o reechilibrare in jurul valorii de 150.000 de casatorii pe an.

Aceste date sustin ideea ca familia, in forma ei traditionala a uniunii prin casatorie, a ramas o institutie actuala. O astfel de ideea este sustinuta si de numarul relativ constant in timp al divorturilor in ultimii 15 ani. Daca intre 1997 si 2000 se inregistrau intre 30.000 si 40.000 de divorturi pe an, cifrele nu depasesc valori de 35.000 nici in prezent.

Cat de mari sunt discrepantele urban versus rural?
–  In ce priveste varsta medie la casatorie exista intr-adevar diferente intre rural si urban. In general varsta medie la casatorie a sotului a crescut continuu din 1990 pana astazi, de la 26,9 in 1990, la 30,8 in 2006 si 31 de ani in 2008. Per ansamblu aceasta crestere este mai evidenta in cazul sotilor din mediu urban comparativ cu cei din mediul rural cu o diferenta de 2 ani, indiferent de perioada la care ne raportam, in ultimii 20 de ani.

Si varsta medie la casatorie a sotiei a crescut de la 23,7 ani in anii 1990 la 27,2 in anii 2006 si 28 de ani in prezent.

Este uniunea consensuala preferata de o anume categorie sociala, segment de varsta/etc?
–  Din pacate exista putine date cu privire la evolutia uniunilor consensuale ca forme alternative la casatoria traditionala si mai ales cu privire la evolutia acestora in ultimii 10 ani. La recensamantul din 2002 cand pentru prima data s-a impus necesitatea inregistrarii uniunii consensuale, ca tip de aranjament marital neconventional a reiesit ca 3,8% din populatia Romaniei prefera aceasta forma de coabitare.

Arena conjugala, Jamie Turndorf, Editura Curtea Veche

 

de citit:
Arena conjugala: Solutionarea conf lictelor
Autor: Jamie Turndorf
Editura Curtea Veche

 Editare de Dana Musceleanu
Foto: Guliver/Getty Images

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!