Now Reading
Sunt premiantii fericiti?

Sunt premiantii fericiti?

Revista Psychologies

Cand esecul este inadmisibil

Cultul reusitei individuale a contaminat toate sectoarele societatii, in­clu­siv scoala. Incertitudinile legate de viitorul copilului fac presiunile din partea parintilor mai dure. La a­cestea se adauga ratiuni in­con­sti­en­te: reusita fiului/fiicei a devenit un ba­­rem social, chiar ocazia unei re­van­se. Simona Chiru observa ca „as­­­­­­piratiile si dorintele parintilor pot fi resimtite ca apasatoare si nepo­tri­vi­te de catre adolescenti, chiar daca sunt in acord cu propriile aspiratii”.

Re­latiile fuzionale cu copiii sau pro­iec­tiile parintilor asupra acestora pot genera atitudini de ne­multumire, asa cum demonstreaza si Sabina Bo­­tea prin cateva exem­ple: „M-am su­pa­rat ca a luat 9 la biologie si a ascuns lucrarea, fiindca am invatat si ne-am pre­­gatit im­pre­una“ (parin­te­le unui co­pil cu media 10) sau „Nu m-a de­­­­ran­jat ca a luat 9 la ro­ma­na, greseala se repara, ci ca nu s-a ingri­jorat si a fost mul­tumit cu a­ceas­ta no­ta”.

Sunt copiii incarcati incons­tient sa preia o anumita mostenire pro­fe­sio­na­la? „Compor­ta­mentul adulti­lor semnificativi din viata lor transmite mesaje asupra nivelului per­for­man­tei asteptate de la ei”, spu­ne Sabina Botea. Frica de esec ii afecteaza mai ales pe cei pe care psihanalistul francez Patrice Huerre ii numeste mos­te­ni­torii. Pentru acestia este obligatoriu sa ajunga ca tata sau ceilalti barbati importanti din familie. Sunt in­car­cati incons­tient sa preia o anumita mostenire profesionala. Sa fie neaparat medici sau avocati, chiar da­­ca ei vor alt­ceva. Asa a patit A­lexandru L., care isi dorea sa fie mu­­­zi­cian. „Mi-am luat masterul in drept international pentru a-l asigu­ra pe tata ca voi avea un viitor si a­poi am facut ce am vrut eu. Dar in timp ce prietenii mei se implineau pro­­fesional, eu ma pierdeam, eram me­reu deprimat. In acea vreme tatal meu nu ma vedea decat in barou.”

Incetarea dopajului educativ

Cand prapastia e prea mare intre aspiratiile personale ale copilului sau adolescentului si ambitiile parintilor, criza poate izbucni in orice moment. Chiar daca nu sunt constienti, premiantii clasei nu mai vor sa munceasca pentru ceva care ii depaseste. Atunci e momentul – daca nu ai fa­cut-o inainte – sa incetezi dopajul educativ, sa il asiguri pe copilul tau ca e iubit indiferent de rezultat.

In strafundul fiecarui tanar campion subzista intrebarea: „Oare am destule merite sa fiu iubit chiar daca nu sunt un elev bun?”, spune Patrice Huerre. In fata unei asemenea in­tre­ba­ri, parintele e cel care trebuie sa ras­­pun­da „prezent”.

Trei motive pentru care copilul ajunge in situatie de esec


1. Pentru ca nu vrea sa evolueze pe calea aleasa.
Un consilier scolar il poate ajuta sa defineasca un proiect profesional aplicat viselor si potentialului sau si in afara cerintelor altora.

2. Munceste, dar se simte neputincios. Este convins ca va esua. In mici grupuri de afirmare de sine, animat de un psihoterapeut, jocurile de rol il pot ajuta sa elimine angoasa performantei.
 
3. Are nelinisti si tulburari somatice, dificultati in a-si formula starea proasta. Cu ajutorul unei terapii isi poate formula problemele.

Emmanuelle Courreges
Adaptarea Adriana Mocca
Foto: GULIVER.

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top