CItesti acum
Am fost angajată pentru că sunt… frumoasă

Am fost angajată pentru că sunt… frumoasă

Sună superficial, nu? Numai la asta nu mă gândisem când mi-am făcut CV-ul. Totuși, faptul că atunci am părut cuiva frumoasă mi-a deschis o ușă de care aveam nevoie.

Citește și:

„Așa nu“ în dating online: Îmi placi, ești o tipă mișto. Uite o poză cu mine dezbăcat!

Nu cred că un agresor merită compasiune

 

Nu sunt o persoană superficială. Mai mult, am tendința de a glumi pe seama celor înzestrați de natură cu un aspect fizic agreabil în detrimentul unui creier antrenat.

În plus, nu am știut niciodată cum reușesc unii să se folosească de acest avantaj (mascând dezavantajul la fel de evident) sau cum pot să manipuleze această calitate în interesul lor.

Deși iată, oamenii ar spune că și eu sunt frumoasă, nu am reușit să mă identific niciodată cu acest lucru. De ce? Din cauza unei copilării în care am fost convinsă că sunt urâtă, prin urmare, mi-am propus mereu să am o minte ageră pentru ca, în felul acesta, să mă bage și pe mine cineva în seamă.

Cu această ocazie mi s-a dezvoltat și simțul umorului și am ajuns în punctul în care frumusețea este fix ultimul lucru la care mă aștept să reprezinte un avantaj. Și totuși, reprezintă.

Aveam 26 de ani când m-am dus la interviu. Îmi doream tare mult să obțin jobul deși nu aveam nicio experiență în domeniul respectiv.

Terminasem o facultate cu un cu totul alt profil, pe care îl și urmasem în primii doi ani de muncă. Și totuși, am avut curaj și intuiția să cred că mi s-ar potrivi acest alt domeniu. Curaj pentru că era un post vânat, era un post pe care veneau canditați cu experiență vastă. Și eu.

Când am primit răspunsul că am primit postul… neștiind salariile din domeniu, inițial m-am gândit că poate e un salariu mic și acesta este motivul. Apoi am mulțumit probabil și astrologului care scrisese în horoscopul zilei că mi se aliniază astrele. Eram în culmea fericirii.

Apoi am aflat motivul: am arătat clar la interviu că sunt o tipă deșteaptă, dar, în plus… eram foarte frumoasă.

Ați spune hărțuire și discriminare și auăleu, în ce mă bag. Eu, dacă nu îmi doream postul cu atâta ardoare aș fi fost probabil (și mai) dezamăgită. Așa, am luat feed-back-ul ca pe o glumă pe care am transformat-o într-un adevărat „mișto” în grupul de prieteni.

Citeste si

De ce am trecut mai ușor peste această etichetare? Pentru că noul meu angajator era o femeie. Nota sexuală a fost eliminată din start.

Evident, nu a fost singurul motiv pentru care am primit postul, dar încă îl consider superficial și nedrept. Nu pentru că mă gândesc la cei etichetați drept „nefrumoși” ca să nu par că vorbesc de pe vreo poziție superioară (repet, nu pup oglinda când mă trezesc), dar pentru că mă gândeam ce făceam dacă… nu mă vedea frumoasă?

Una peste alta, șefa mea a gândit-o ca pe un compliment. Nu s-a gândit și la alte implicații. După ani de muncă împreună mi-am permis să discut despre abordarea ei.

În plus, sincer, nu aș fi avut ocazia să îi demonstrez ce putere de muncă am și viteză de învățare și nici să progresez atât în carieră dacă nu o convingeam, aparent, și cu aspectul fizic.

E nedrept și dacă era bărbat probabil nu acceptam jobul oricât de mult mi-l doream. Dar, cumva, astrele au făcut o glumă și m-au ajutat. Sau, poate, a fost un semn în plus să nu mă mai uit în oglindă dimineața și să îmi spun „bine că ești deșteaptă”.

Foto: 123rf.com

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top