Citești
Tipsuri pentru invatat la examene

Tipsuri pentru invatat la examene

Ne plangem ca nu tinem minte unde am pus cheile de la masina sau ca nu mai suntem in stare sa ne amintim rapid aria cercului, sau radical din 49… Memoria este o capacitate volatila, foarte capricioasa, pe care abia recent au inceput sa o decodeze psihologii. Si sa ii controleze mecanismele.

 

O data cu varsta si cu rutina profesionala, creierul nostru si, implicit, memoria intra intr-un fel de rutina comoda. Dupa terminarea studiilor superioare, nu prea mai avem ocazia de a memora formule, texte, etc. Slava Domnului, pentru ca nu e cea mai simpatica dintre ocupatii, sa stai si sa inveti! Echivalam invatarea cu memorarea si nu suntem departe de adevar. Pentru rezolvarea multor probleme, de orice fel ar fi ele, avem nevoie de „algoritmi“ (nu doar in sens matematic – ci de „scheme“ de lucru), pe care sa-i aplicam.

Astfel, pentru un bilant contabil, avem nevoie de cateva formule matematice, pentru a conduce masina avem nevoie sa cunoastem codul rutier (o cunoastere in buna masura mecanica, pana in momentul in care regulile chiar capata sens, in virtutea experientei la volan) sau avem nevoie sa stim legile, ca sa ne descurcam onorabil ca avocati. Nu mai vorbesc de cantitatea enorma de informatie pe care trebuie sa o retina un viitor medic…

 

O facultate putin cunoscuta

Avem nevoie de ea, dar ii stim prea putin legile de functionare. Si, in general, nu ne place sa memoram chestii. Memorarea inseamna efort. Memorarea inseamna atentie investita, iar cu atentia creierul nostru se zgarceste. Sau e pur si simplu incapabil sa o mobilizeze, pentru ca este obosit, distras, demotivat, neinitiat in acel tip de informatie care trebuie memorata… Si putem gasi alte cateva motive de a inchide cartea si de a ne uita, mai bine, la un film.

O prima regula ar fi ca nu putem retine ceva in care nu investim atentie. Cine spune ca poate invata usor in conditii de zgomot, frig sau canicula, sau in prezenta altor stimuli deranjanti sau tentanti (o vecina frumoasa ori un catel adorabil si odihnit) se pacaleste. Vei memora mai bine materialul la care esti foarte atent. In final, si cu vecina alaturi tot vei tine minte ceva, dar se va intampla dupa mai mult timp.

Suprainvatarea este utila. Ceea ce englezii numesc overlearning nu este decat investirea suplimentara de atentie si o repetare in plus, dincolo de pragul la care „simti ca stii“. You never know what you don’t know, mai spun ei. La a treia sau a patra lectura, vei descoperi detalii pe care le-ai ignorat anterior si care pot face diferenta sau care completeaza the big picture.

Acorda-ti timp, memoria nu functioneaza sub presiune. Sfat pentru studentii din toti anii de facultate, cei care de obicei invata in ultima noapte de dinainte de examen: urechile ciulite aici! Creierul are nevoie de timp pentru codarea corecta si solida a informatiei. Cumva-cumva stiati si voi asta, de la parinti, care va spuneau sa nu ingrasati porcul in ajun.

Corect! Cel mai util inainte de examen este sa faceti o recapitulare a materialului parcurs inainte (dar nu cu mult inainte). Recapitularea este pozitiv corelata cu succesul la examen, in toate studiile. Recapitularea, nu invatarea propriu-zisa in ajun. Inca ceva: a se evita interferenta! Spunem ca e bine sa inveti inainte, dar nu cu mult inainte. Daca ai un examen de limba franceza peste cinci zile, e bine sa repeti cateva lucruri legate de vocabular si sa dormi.

 

Stilul de invatare

Multimea de activitati ce au loc intre invatare si examinarea propriu-zisa da nastere la intereferente si uitare. Somnul fixeaza foarte bine informatia, deci nu va duceti niciodata obositi la un examen!

Frica sau anxietatea nu ajuta memorarea. Daca te-ai apucat tarziu de invatat si realizezi cat ai de bagat in cap, te vei speria, cel mai probabil. Activarea emotionala nu e deloc propice invatarii. Un grad mediu de anxietate („si totusi, trebuie sa iau examenul iarna asta“) e bun, pentru ca te mobilizeaza sa te apuci de invatat. Un grad mare de anxietate („am examen maine si nu am citit deloc manualul“), nu.

 

Conteaza ce inveti

Tipul de material conteaza. Daca inveti la istorie, e cu totul alta poveste decat daca inveti la geometrie. Pentru materialele lungi este foarte utila parcurgerea lor globala, o lectura integrala, fara intentia de a retine de prima data, dar care da imaginea globala a materialului, contextul informatiilor de retinut. De fapt, invatarea se produce si in aceasta etapa, numai ca mai difuz.

De asemenea, acest tip de abilitate de memorare este utila celor obisnuiti cu cartea, celor care au mult de retinut (sa zicem, istoricii), dar nu e prea comod celor fara multa rabdare, mai imaturi din acest punct de vedere sau obisnuiti cu informatie fragmentata. Materialul poate fi parcurs global sau defalcat. Cu cat informatiile dintr-un material sunt mai diferite, cu atat e mai utila invatarea „pe bucati“ (sistemul endocrin si cel nervos, sa zicem, la biologie).

Informatia tinde sa se aglutineze. Daca vrei sa inveti franceza si spaniola, e bine sa faci intre aceste doua obiecte o pauza de matematica, sa zicem. Creierul uman e lenes si confuz. Este departe de a codifica perfect, asa, ca un calculator, informatii similare. Pentru a reduce confuzia intre doua tipuri de informatie similara (franceza si spaniola seamana), e bine sa variezi. In plus, in felul acesta eviti si plictiseala – alt inamic. Creierului nostru ii place variatia. Atentia scade la sarcini repetitive, banale, nestimulante sau asemanatoare.

 

Un amendament

Daca ceva nu este folosit frecvent, va disparea din memorie. Asta, ca sa nu se complexeze cei care constata ca au uitat sa extraga radicali pentru ca au o cariera de profesori de istorie. Creierul nostru face economie de energie si pastreaza numai ce foloseste. Asta nu inseamna insa ca, daca nu ti-e dat sa reciti pe scena scene din Shakespeare, nu ar fi dragut sa mai inveti din cand in cand cate o poezie.

Invatarea ne mentine activi cerebral si, astfel, si sanatosi. Inca ceva: foarte utila, la orice nivel si in orice stadiu al invatarii, este autotestarea activa, repetarea a ceea ce ai invatat. Repetarea, eventual cu cuvintele proprii, faciliteaza transferul informatiei din memoria pe termen scurt in cea pe termen lung. Cele mai bune momente pentru aceste miniteste sunt in timpul studiului, imediat dupa studiu si chiar inainte de examen.

Contributia personala (pentru cei care isi aloca destul de mult timp pentru invatat) mai poate fi sub forma notitelor – la fel, cu vorbele proprii, e cel mai eficient. Notitele permit codificarea mai usoara, „cu mijloacele clientului“. Cum spunea cineva: nimic nu este mai important decat atunci cand devine profund al tau, personal. Nici copiii (altora), nici ultima isprava sub forma de poezie a unui adolescent… totul capata importanta daca este trecut prin filtrul personal. Memoria nu face exceptie de la aceasta lege individualista.

 

 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sus