CITESTI ACUM
Cu tableta sau fara?

Cu tableta sau fara?

E bine sau nu e bine sa stea copiii toata ziua cu tableta in brate? Ce efecte are tehnica asupra creierului lor in formare? Cateva raspunsuri la intrebari actuale de la Dragos Cirneci, specialist in neurostiinta.

 

Psychologies: E bine sau nu e bine sa aiba copiii acces la tablete, telefon etc.?

Dragos Cirneci: In principiu, este bine. Studiile arata ca acei copii care au avut acasa acces la computer/tableta in anii dinainte de scoala, ulterior s-au integrat mai usor in scoala, au avut performante mai bune.

De altfel, in unele tari asiatice, Coreea de Sud, de exemplu, activitatea de predare si verificare se bazeaza mult pe tablete. Copiii nu mai au caiete, ci tablete legate wireless la un server al clasei sau al scolii.

Pe aceste tablete se face prezenta, se prezinta materialele didactice, se fac temele etc.  In ce priveste telefonul, este o alta discutie.

Nu este indicat sa vorbeasca la mobil (cel putin nu excesiv) in anii copilariei, pentru ca, in aceasta perioada, creierul lor este mai sensibil la radiatii electromagnetice.
 

Ce plusuri si ce minusuri exista in a le acorda acces la tableta?

D. C.: Mai multe studii au demonstrat ca jocul pe tableta/computer ajuta la dezvoltarea perceptiei vizuale, a atentiei, a vitezei de reactie, a rezolvarii de probleme si luarii deciziei.

Atat la copii, cat si la adulti. Insa nu este vorba despre orice tip de jocuri, ci doar de jocurile de actiune. Ca beneficii, aceste device-uri sunt chiar mai folositoare decat TV-ul, in special pentru ca ele pot oferi interactiune si feedback, ceea ce televizorul nu poate.

Bineinteles, copiii nu trebuie sa stea toata ziua pe tableta sau la computer. Aceste dispozitive nu trebuie sa inlocuiasca parintele sau prietenii de joaca. Insa daca ar fi sa le comparam cu cartile clasice, ele au un avantaj evident.

Si in prezent, dar si pregatindu-i pe copii pentru un viitor in care „Printul“ (cum se numeste el tehnic) va disparea in cea mai mare masura, iar informarea se va face aproape exclusiv digital.
 

Cum le modifica dezvoltarea?

D. C.: Asa cum spuneam mai devreme, exista unele modificari pozitive, care pot fi evaluate obiectiv, cu teste psihologice. Insa ma refeream strict la jocuri.

Cu varsta, copilul va ajunge sa foloseasca si motoare de cautare gen Google. Aici se schimba datele. Activitatea de browsing pe internet afecteaza memoria de lucru si rabdarea.

Copiii tind sa fie mai superficiali, sa citeasca doar pe diagonala, sa ia in calcul doar primele doua-trei pagini de rezultate pe care le ofera Google.

Ei prefera – ca urmare a formarii in lumea virtuala – imaginile in locul scrisului si cel mai mult continutul video. Dar, in special, cel care nu depaseste sase minute.

Tind sa fie mai superficiali in evaluare, sa nu isi monitorizeze comportamentul si, deci, sa nu observe daca gresesc, sa fie mai impulsivi in luarea deciziilor, sa foloseasca prea multe prescurtari atunci cand scriu un text si sa li se para plicticos orice nu le ofera o recompensa imediata.

De aici provin si multe dintre problemele care apar in invatamant. Ei se formeaza acasa in timpul liber intr-un sistem care nu mai are nimic in comun cu scoala, asa cum am facut-o noi.

Iar ca rezultat, multi dintre ei nu vor mai gasi atractiv sa studieze stiintele exacte, ci vor merge pe comunicare si alte lucruri mai soft. Stiintele exacte necesita concentrare si efort indelungat pana sa primesti ceva recompensa. Si nici atunci nu e sigur ca o vei primi.

Este interesant ca lumea stiintei si a tehnologiei pe care noi am dezvoltat-o isi baga singura bete in roate.

Tot mai putini se vor ocupa in viitor cu stiinta si dezvoltarea de tehnologii, iar in felul acesta exista riscul ca acestea sa devina un domeniu tot mai de nisa, in care, probabil, vor lucra putini oameni si multe calculatoare, roboti sau alte forme de inteligenta artificiala.
 

Ar fi un avantaj in educatie daca informatia le-ar fi expusa sub forma de joc pe tableta?

D. C.: Asa cum mentionam anterior, exista deja in lume tari in care s-a implementat acest sistem, cu rezultate foarte bune, daca ne gandim unde sunt ele din punct de vedere tehnologic.

In plus, trebuie sa adaug ca exista la ora actuala asa-numitul gamification (nu stiu daca exista traducere in limba romana), care se refera la prezentarea sub forma de joc interactiv a informatiei.

Acest gamification are rezultate dovedite in procesul de predare, de crestere a motivatiei si angajarii in activitati precum si in entertainment.

Mecanismele folosite in mod traditional in jocuri s-au dovedit mult mai aproape de modul natural al creierului de a gandi si de a invata decat forma clasica de citire sau predare.

De aceea, matematica, fizica si chimia, invatate printr-o procedura ce are la baza gamification, ar avea mult mai mult succes la tinerii de azi.
 

La ce tip de continut nu e bine sa aiba acces?

D. C.: In principiu, se spune ca la continut violent si sexual. Sau la cel care face reclama la droguri si alte activitati care le pot face rau, cum ar fi unele sporturi extreme – daca alergatul pe trenuri in mers poate fi numit „sport extrem“.

Dar, daca tot am vorbit despre adolescenti, trebuie spus ca este discutabil daca pornografia este chiar atat de nociva. De fapt, sunt studii care arata ca in tarile in care ea este incurajata, a scazut rata violurilor si agresiunilor sexuale, in general.

Iar medicii o recomanda pentru tratarea ejacularii precoce – o problema frecventa la adolescenti. Asa ca aceste subiecte ar merita tratate mai cu obiectivitate si cu mai putine prejudecati.

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sus

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!