Semnificatia darului
Facem daruri, vin Sarbatorile. Dar cand s-a nascut acest obicei si ce spune el despre natura umana? Despre schimburile noastre sociale? Cateva decriptaje antropologice si psihologice.
Darul e un subiect predilect al antropologilor, pentru ca darul e un cod cultural prin care poti citi straturi ascunse ale unei intregi societati. Schimbul, sub diversele lui manifestari, e important in culturile de tip traditional si antropologii au studiat pe indelete felul in care oamenii societatilor arhaice sau exotice camuflau sub forma darului o serie de gesturi, intentii, compensatii simbolice sau deloc simbolice, nu atat de evidente la prima vedere. Darul presupune un ritual si e parte a unui context mai larg, social, ceremonial, de aceea sensurile sale trebuie intelese in acel context.
Desi astazi percepem mai putin darul ca pe o forma de schimb, la origine, el asta era. Dadeai ceva, ca sa primesti ceva. Acceptai un dar, insa, simultan, acceptai obligatia de a returna celui care ti-a facut darul un alt dar, chiar daca intr-o forma adesea foarte diferita. Acesta e mini- mul, dar si esentialul principiului de functionare a darului in comunitatile traditionale. Do ut des, („dau ca sa dai“), cu o nuanta mai ferm matematica decat percepem astazi.
Darul putea fi despagubire, recompensa, o forma mascata de imprumut, o forma mascata de bir, chiar si o forma de marcare a rivalitatii sau declarare a ostilitatii. Coduri nescrise, dar cunoscute de membrii comunitatii, faceau (inca fac in societatile de tip traditional) ca schimbul sa poarte in adanc un alt sens fata de schimbul banal, de suprafata, in care cineva da astazi un cadou. Dar si azi darul are semnificatii profunde.
Citeste continuarea articolului in revista Psychologies, editia decembrie 2012
