Care sunt efectele psihologice ale crizei financiare?

 

„Criza financiara”, o sintagma aproape la moda. Dar este realmente astfel? Pentru ca suntem bombardati cu informatii contradictorii care ne bulverseaza si ne descurajeaza, am invitat doi specialisti, un expert in finante si un psihoterapeut, sa explice ce se intampla, de fapt, la nivel individual si social. Radu Craciun este director de investitii, la Eureko Pensii, iar Valentin Popescu este psihoterapeut formator in psihoterapie psihanalitica.

 

Ce inseamna aceasta criza financiara? Ce poate fi numit „criza“?

Radu Craciun: Este vorba des­pre reasezarea pietelor financiare si despre o reevaluare a pretului corect al riscurilor, dupa o perioada prelungita in care banii ieftini si fuga dupa castiguri au facut ca investitorii – de la cei mai mici si ne­educati, pana la cei mai mari si mai sofisticati – sa-si asume riscuri excesive pe care, de cele mai multe ori, le-au inteles prea putin.

Valentin Popescu: Eu as defi­ni-o drept o situatie care, prin elementul de noutate si prin amplitudinea provocarilor, forteaza limitele adaptarii unui individ la mediul in care acesta era obisnuit sa functioneze. In fata provocarilor unei astfel de situatii, individul nu dispune de modalitati eficiente de reactie, ceea ce redesteapta vechi sentimente de neliniste si vechi modalitati de functionare care, in istoria lui, s-au dovedit viabile, dar care insa, nu ii servesc in noul context. Putem vorbi despre o clasificare a modalitatilor de reactie in fata unei crize, care depind de nivelul de maturitate emotionala atins si de date din istoria personala.

Diversele trasaturi de personalitate determina reactia individului, spre exemplu:
a. Mobilizarea pentru depasirea crizei si cautarea unor solutii adaptative in cazul persoanelor mature.
b. Cererea unei atentii sau protectii suplimentare din partea unei autoritati in cazul personalitatilor nesigure sau dependente.
c. Negarea realitatii crizei si pastrarea unui mod neadaptat de comportament, sau chiar afisarea unei atitudini diametral opuse, cum ar fi accentuarea consumului.
d. Trairea unei nelinisti profunde si dezvoltarea unei viziuni apocaliptice pentru personalitatile cu trasaturi paranoide sau anxioase.
e. Trairea unui sentiment de neputinta si abandonarea oricarui efort de compensare a crizei. Eventual prin dezvoltarea unor reactii depresive.

 

O ruptura brusca in ritmul nostru obisnuit de viata – in speta, o criza – poate fi traumatica… sau nu. Stiu oamenii sa scoata si ceva pozitiv din acest eveniment?

Valentin Popescu: Criza in sine reprezinta o provocare. Aceasta poate avea sau nu efecte trauma­tice in functie de deznodamantul ei. O criza neelaborata emotional este, cu siguranta, traumatica, lasa urme dureroase si durabile in mintea unei persoane. Atunci cand este depa­sita intr-un mod sanatos, matur, criza, odata trecuta, reprezinta o experienta valoroasa si o achizitie in plan personal.

Doar cei maturi pot inregistra beneficii de pe urma unei crize, ceilalti – si, din pacate, noi avem o societate cu un nivel de maturitate scazut, platesc intr-un fel sau altul fara sa obtina vreun beneficiu. Persoanele mature emotional invata, se adapteaza si depasesc criza. Ceilalti au nevoie de mai multe experiente asema­na­toare, dar, de cele mai multe ori, ei raman blocati pentru foarte mult timp pe un nivel de functionare datorita rigiditatii lor. Acestia pot deprinde competente adaptative in ur­ma implicarii in dezvoltarea personala sau prin psihoterapie, de ce nu?

 

Cum suntem afectati individual? Ce este de facut pentru a face fata?

Radu Craciun: La nivel indivi­dual, exista, cred, trei canale prin care fiecare poate fi afectat de acest eveniment. Primii afectati sunt cei care au avut investiti bani. Fie pe bursa, fie in piata imobiliara, in speranta unor castiguri ulterioare. A doua categorie, mult mai numeroasa, sunt romanii care si-au finantat achizitile prin imprumuturi bancare, si care, intre timp, au devenit mult mai scumpe. Si, in sfarsit, ultima categorie, de departe cea mai mare, sunt cei care si-au vazut salariile inghetate sau scazute, care s-au vazut disponibilizati. Persoane care, chiar daca acum isi continua activitatea, tra­iesc cu stresul surprizelor pe care ziua de maine le-ar putea aduce.