Citești
Tutunul – cum sa nu recidivezi

Tutunul – cum sa nu recidivezi

Revista Psychologies

Fara ajutor, opt din zece fumatori care incearca sa se lase recidiveaza. Pentru cei care au experimentat deja toate tehnicile si n-au reusit sa se opreasca, specialistii afirma ca aceste recidive fac parte din sevraj. In fond, sa renunti este rodul unei lung proces de constientizare, apoi al unei decizii.

„Cate am fumat? Fara numar… Au trecut atatia ani… Imi place, nu ma gandesc serios sa ma las de fumat, desi spun des ca vreau lucrul acesta. Dar ceva ma tine pe loc. Am mintit la prima tigara, cand am spus ca imi place. Apoi minciuna a devenit adevar“, marturiseste Andrei, 45 ani, fumator de o viata. Cand e vorba de tutun, minciuna devine adevar si asa se intampla cu majoritatea fumatorilor inraiti. Putini sunt cei care au o prima intalnire placuta cu tutunul. Tutunul devine placere cu fiecare tigara care se adauga, si de aici pana la dependenta de nicotina, cel mai adesea negata („ma pot lasa si maine, mie nu imi face rau“), nu sunt prea multi pasi. Oricat de ciudata ar parea la prima vedere transformarea ne­pla­ce­rii in placere si apoi a placerii in dependenta, secretul acestui mecanism e adanc ascuns in creier.

Dependenta biologica sau dependenta psihologica?

„Atunci cand vorbim de fumat, lucrul cel mai cunoscut este faptul ca tigarile produc dependenta. In­­­­­­­­­­­­­tr-a­devar, nicotina din tigara este o substanta-drog care determina comportamentul de a fuma. Persoanele care fu­meaza nu se simt confortabil in si­tuatiile in care nu pot fuma o perioada mai lunga, din cauza nevoii biologice de a fuma“, explica Bogdana Bursuc, specialist in domeniu la Institutul National de Pneumologie „ Dr. Marius Nasta“.

Psihologul clinician crede insa ca dependenta de fumat este un fenomen care nu poate fi redus la simpla dependenta biologica de nicotina formata de-a lungul timpului. „Cercetarile de neuropsihologie si de psihologie comportamentala au pus in evidenta coexistenta a doua mecanisme care explica fumatul si dependenta de nicotina: nevoia sau dependenta biologica de nicotina si nevoia sau dependenta psihologica.

Nevoia psihologica este definita cel mai adesea drept nevoia de gest, dar nu se re­duce la acesta. Dependenta psihologica poate dura mult mai mult decat dependenta biologica: ani sau chiar toata viata. Aceasta dependenta este bazata pe caracteristici individuale, nu pe substanta in sine. Cel mai important element implicat in nevoia psihologica de a fuma este faptul ca oamenii invata ca fumatul le aduce beneficii (ii calmeaza, ii relaxeaza, ii linisteste, ii stimuleaza, le atenueaza starile emotionale nepla­cute). Invatarea placerii prin fumat si stocarea in memorie este ceea ce face ca oamenii sa resimta mult timp dependenta psihologica de ti­ga­ra si nevoia psihologica de a fuma.“

Sa stii de ce recidivezi

Motivele de recidiva sunt numeroase si variaza la aceeasi persoana. Ca si cand un mecanism interior, independent de vointa, a invatat sa puna la indoiala valabilitatea unui motiv, pentru a se reapuca de fumat.

    • Sindromul lipsei de nicotina: prilejuieste 78% dintre esecuri in primele trei luni.
    • Pierderea motivatiei: fumatorul pastreaza nostalgia tigarii. „Erau vremuri bune“, spune el si decide, in general, sa revina la fumat.
    • Luarea in greutate: o problema care priveste mai ales femeile. Acestea nu accepta ca trebuie sa se lupte, in plus, cu cinci pana la zece kilograme in exces, dupa renuntare.
    • Dramele vietii: boli, doliu, divort, somaj. Pentru fiecare pierdere de a­cest fel, fumatorii aprind o tigara.
    • Stresul si bucuriile: toate ne­mul­tumirile, tensiunile, problemele fa­miliale sau profesionale, precum si mo­mentele de bucurie sau de e­mo­tie.
    • Convivialitatea: mese insotite de bauturi, momente de relaxare profunda si amintiri placute declanseaza reflexele fumatorului.
    • Stari depresive: tigara mascheaza adesea tulburarile depresive sau an­xi­oase latente, pe care sevrajul le va produce (lipsa energiei, pierderea bu­curiei de a trai etc.). Aceste fra­man­tari ar fi mai frecvente la recidivisti si in mod special la femei. O observatie care confirma ipoteza ac­ti­u­nii antidepresive a nicotinei.

 

See Also

Intelege-ti dependenta

Pofta de a fuma este identificata azi cu imbinarea a trei dependente majore: cea psihologica, cea legata de nicotina si dependentele emotionale si com­portamentale. Motiv pen­tru care se face un studiu prega­titor inainte ca cineva sa ia decizia de a se lasa de fu­mat. In acest sens, exista deja un program national derulat prin Ministerul Sanatatii, Institutul National de Pneumologie „Dr. Marius Nasta“, in colaborare cu Agentia Nationala Anti-Drog.

Prin tastarea gratuita din reteaua Romtelecom a numarului de telefon 08008-STOP FUMAT sau a 08008 7867 38628, se intra in comu­­nicare directa cu psihologi si medici, pentru consiliere individuala. In Romania, re­nun­ta­rea la fumat este o decizie pe care in ultimul timp o iau din ce in ce mai multe persoane.

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top