Now Reading
Ma simt prea singura si nu ma pot concentra

Ma simt prea singura si nu ma pot concentra

Ma simt prea singura si nu ma pot concentra. Mi-am pierdut total ambitia si nu sunt interesata de absolut nimic. Pierd majoritatea timpului meditand asupra vietii mele, a trecutului si a nerealizarilor. Am doua mari si vechi nemultumiri. Prima e aceea ca n-am reusit sa ma integrez in nici un colectiv scolar. Imi este greu sa constientizez acest lucru. Nu inteleg de ce in mediul profesional am o atitudine prea serioasa si parca as vrea mereu sa ascund o parte din mine. Prea imi pasa de parerea celorlalti. Ma consider cam ignoranta si abia acum regret ca am „stat departe” de carti, filme, stiri tv… genul acesta de informatii. In alte grupuri nu am aceasta problema, sunt mai degajata, relaxata. Nu inteleg daca marimea colectivului sau faptul ca sunt la scoala ma determina sa ma inhib. A doua nemultumire e legata de faptul ca nu am avut nici un prieten. Sufar mult in interior cand vad ca toti in jurul meu au, toate amicele mele, chiar si cele mai putin sociabile au/au avut, se distreaza si se veselesc impreuna, eu fiind nevoita sa imi reprim entuziasmul debordant. Poate ca acest lucru e influentat de faptul ca sunt indragostita de 5 ani de un baiat ce imi este ruda foarte indepartata. Am fost amici in tot acest timp. Am vorbit de o eventuala relatie, pe care sa o ascundem de ai nostri, dar el e foarte nehotarat. Gradul de rudenie si lipsa de timp il fac sa amane luarea unei decizii. Aceasta lunga asteptare ma framanta mult, undeva in adanc. Care ar fi primii pasi, inceti dar siguri, spre a-mi „rezolva” aceste nemultumiri? Multumesc! Andra, 20

Intrebare pusa de: Andra, 20

Raspunsul psihologului:

Draga Andra, sunt mai multe aspecte din mesajul tau la care m-as opri. M-a surprins foarte placut sa vad ca ai o buna capacitate introspectiva, ca te intereseaza felul in care gandesti, actionezi, simti tu si ceilalti. Ceea ec din start este un lucru foarte important.

 

In primul rand m-as opri la ceea ce ‚se vede’ cel mai usor de catre ceilalti si se simte cel mai usor de catre tine: aspectul izolarii sociale, fie ca este vorba de o izolare scolara fie de cea profesionala. Aici ar fi cateva lucruri care mi-au atras atentia: unul ar fi legat de felul in care ‚te arati’ celorlalti si anume: „serioasa”, iar un alt aspect ar fi legat de faptul ca ai ignorat informatiile ce tin de realitatea prezenta. Aceste lucruri ma fac sa ma gandesc ca te simti inadecvata atat cu tine cat si in aceste cercuri/situatii sociale.

 

Ar fi interesant sa vezi ce anume te face sa te simti inadecvata si ce anume te impiedica sa fii spontana, adica TU? Pe de alta parte, ce te-a facut sa te izolezi, sa te inchizi in tine si sa elimini clipa prezenta si realitatea inconjuratoare, care desigur, nu este cea mai frumoasa, dar este si continua sa se deruleze? Nu reiese daca in prezent aceste lucruri au inceput sa te intereseze sau nu, daca continua sa iti fie indiferente sau nu si daca nu, ce anume te-a facut sa iti schimbi aceasta atitudine?

 

Apoi, un alt strat de care as vorbi ar fi cel al „reprimarii entuziastmului debordant” (asa cum spui tu in mesaj). Ce vrei sa spui cu asta? Pare ca ceva iti blocheaza felul in care vrei sa fii, sa te manifesti? Ar fi interesant sa vedem aici felul in care familia te-a incurajat sau, dimpotriva, a sustinut acest fel de a fi.

 

See Also

Iar in ultimul rand m-as opri la cele cateva informatii despre eventuala ta relatie cu un baiat. Si aici lucrurile par complicate, fiind indragostita de o ruda indepartata dar care nu pare sa iti impartaseasca dragostea. Ma gandesc ca iarasi te regasesti intr-un registru al ‚interzisului’, al inadecvarii, al spatiului asuns si chiar interzis. Aceasta zona are probabil o anumita semnificatie inconstienta pentru tine si ar fi util sa o explorezi.
Din tot mesajul reiese ca tu ai vrea sa fii cineva dar in realitate esti altcineva. Ar fi foarte util sa mergi mai departe cu aceste ganduri si sa le analizezi impreuna cu cineva care te-ar putea ajuta sa le ordonezi, sa le clarifici si sa ajungi chiar si la alte astfle de insight-uri, sau idei descoperitoare despre „straturile” sau „partile” din tine care nu s-au impacat unele cu altele.

 

De aceea iti recomand un terapeut de orientare psihanalitica ce te-ar putea insoti in acest demers atat de greu dar atat de fascinant al descoperirii de sine. Iti sugerez sa cauti pe site-ul Asociatiei de psihoterapie psihanalitica din Romania (ARPP) si poate gasesti pe cineva potrivit.

 

Bafta multa!

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (7)
  • Accepta-te asa cum esti si fa ceea ce simti. Daca tu te accepti, ai incredere si te respecti, asta vor face si cei din jurul tau. E incredibil ce poti realiza doar cu atitudine. Ai incredere in tine si fii tu insati

  • Ma simt singură. Mi se pare că toată lumea are ceva cu mine. Nu mă simt bine deloc. De câteva zile plâng și nu știu de ce… dorm și mă trezesc plângând. Aș vrea să îmi recomandați ceva. Cred că am intrat într-o depresie… nu știu… chiar nu știu…

    • Mihaela am o intrebare: cand a fost ultima oara cand ai privit adanc in tine fara sa te mai gandesti la ceea ce exista in jurul tau?

  • Si eu am momente in care ma simt singura desi sunt inconjurata de multe persoane… Dar simt ca nu ma inteleg… Am nevoie de o persoana calda cu care pot impartasi trairile…

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top