Now Reading
Nu ma inteleg cu fiica mea

Nu ma inteleg cu fiica mea

Nu pot comunica cu fiica mea in virsta de 34 de ani. Eu si sotul meu nu suntem de acord cu relatia pe care fiica noastra o are cu un barbat casatorit si cu copil. Fiica mea nu are serviciu si parerea mea este ca nu face nici un efort in acest sens, fiind ajutata financiar de acest barbat. In orice mod ii explic fiicei mele sa renunte la aceasta relatie si sa isi caute un loc de munca… ea ma considera dusmanul ei. Mereu imi reproseaza ca nu o ascult. Conversatii purtam doar la telefon, pe acasa pe la noi nu trece cu lunile – dupa parerea mea sta acasa si-l asteapta pe acest barbat, pe care spune ca l iubeste cu toata fiinta ei. Ultima discutie la telefon a fost de genul – il iubesc si sunt insarcinata. M-am necajit si nu am avut putere sa spun ceva, i-am zis doar ca mai discutam cand mi se limpezesc gindurile. Dar gandurile si sufletul meu nu se linistesc deloc. O stiu fara loc de munca, fara nici un venit si imi este greu sa accept aceasta situatie. Poate ar fi usor sa spun “da, crestem noi copilul”, dar in sufletul meu ma macina ideea ca fiica mea nu si a asumat niciodata cu adevarat responsabilitati. Spun asta in cunostiinta de cauza, ca am avut nenumarate necazuri: o casa mistuita de foc, mama mea bolnava de diabet si de inima, sotul meu bolnav, dar niciodata fiica mea nu ne-a intins o mana de ajutor. Mereu spunea ca si ea are probleme. Cu alte cuvinte ne descurcam fiecare cum puteam. Nici eu nu o ajutam pe ea si nici ea pe noi. Dar problemele ei erau de natura sentimentala si in nenumarate randuri isi inneca amarul in alcool. Imi cer scuze pentru amalgamul din capul si sufletul meu. Va rog din suflet sa imi dati un sfat.

Intrebare pusa de: MIOARA, 55

Raspunsul psihologului:

Ordinea fireasca a lucrurilor cere ca, odata ajunsi la maturitate, puii sa paraseasca cuibul parintesc si sa se plece in lume (sa-si faca propriul cuib).

Acest proces este adesea mult mai complicat decat pare: parintii tind sa amane acest moment cat mai mult pentru ca nu isi percep copiii suficient de responsabili pentru a face acest pas.

Motiv pentru care copiii incep tot felul de revolte si razboaie de independenta.

Este interesant faptul ca imediat dupa ce acuzati neasumarea de responsabilitati de catre fiica dvs, enumerati necazurile si neimplicarea fiicei.

Extrem de interesant este raspunsul fiicei: are si ea problemele ei. Cu alte cuvinte, fiica va spune:”Mama, lasa-ma in pace cu problemele tale, vreau si eu viata mea”.

Cred ca este foarte dificil prin ce treceti… situatia fiicei nu este deloc una ideala. Dar merita sa meditati asupra faptului ca felul in care fiica si-a amenajat viata poate reprezenta modul ei de a se opune refuzului dvs de a o lasa sa se desprinda.

Caci, dincolo de contextul particular, despre asta e vorba: nu o lasati sa se desprinda, iar ea se revolta. Cum nu o lasati sa se desprinda?

Neavand incredere in deciziile ei, solicitandu-i sa se implice in rezolvarea problemelor familiei dvs, criticand-o, neincurajand-o sa-si construiasca propria viata.

Da, fiica dvs nu are incredere in fortele proprii. De aceea, ea este intr-o situatie de dependenta financiara de acel barbat.

Este o modalitate de compromis pe care ea a gasit-o si o modalitate de a se razbuna pe dvs.

Stiu ca este greu de auzit ceea ce va spun, dar modul cel mai eficient de a va ajuta fiica este de a-i respecta deciziile, chiar daca nu sunteti de acord cu ele.

Daca veti face acest lucru in mod repetat, daca nu veti mai incerca sa o influentati, sa-i controlati viata, ea se va relaxa, va inceta razboiul cu dvs si va fi mult mai dispusa sa va asculte opiniile decat atunci cand incercati sa i le impuneti.

View Comment (1)
  • Am o fiica, are 32 de a-mi. Nu e căsătorită, nu are o carieră, momentan nici măcar un amărât de loc de muncă. Tatăl ei a rasfatat-o toată viața și încă. Ea se bazează 100% pe el
    Orice discuție cu mine devine scandal, sunt în plus în familie.
    Sunt și eu disperată, mi-am pierdut fiica….nu știu dacă și cum să repar relația cu ea. Discuțiile dintre noi pleacă de la lipsa ei de respect, responsabilitate, lipsa ajutorul în casă, așteaptă să i se facă totul. Tatăl nu intervine niciodată, ea crede astfel ca are dreptate, e o situație fără ieșire. Îmi vine să-i las pe amândoi și să plec. Cat de tare doare…

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top