Parintii mei nu il accepta
Ce ar trebui sa fac? Suntem impreuna de 7 luni dar de la inceput a fost o relatie complicata deoarece parintii mei nu sunt de acord cu el din cauza etniei (bunicii din partea mamei lui au fost rromi, dar tatal lui e roman). In plus, nu are nici facultatea facuta.
Si acum povestea mea. Pentru el a fost dragoste la prima vedere….. acum nu stiu ce mai e. Timp de vreo trei luni a insistat sa fie cu mine desi eu eram rece cu el si nu-i dadeam nici un semn. In aceste trei luni in care ne intalneam, deoarece el venea doar pentru a ma vedea, am avut timp sa-l testez si mi-am dat seama ca merita sa incerc… si am incercat. Dupa un timp, mi-a zis ca ma iubeste ca nu m-ar insela niciodata… dar dupa 6 luni m-a inselat (s-a sarutat cu o tipa la care ma asteptam cel mai putin). Nu mi-a zis nimic desi eu am simtit… si, pana la urma, a recunoscut. Am stat despartiti 3 saptamani si intr-un fel i-am dat o lectie. Am aparut cu un fost amic tinandu-ma de cot ca si cum ar fi fost ceva intre noi. M-a vazut. L-am lasat sa creada ca am pe cineva dar, pentru ca nu pot face rau, i-am spus adevarul si l-am iertat. Mi-a zis ca ar face orice ca sa fim impreuna din nou. Am profitat si i-am cerut sa dea la facultate ca sa ne fie mai usor. A acceptat atunci dar a doua zi dupa ce i-am zis, am simtit din nou o schimbare in atitudinea lui (mai rece, mai indiferent si nu stiu… mai ascuns).
Am uitat sa va spun ca nu m-am culcat cu el desi el imi tot batea apropo-uri. I-am zis ca nu pot pentru ca nu mai am incredere in el.
Ce sa fac? Sa mai continui sau sa renunt la el? Acum am impresia ca sta cu mine din mila, desi nu-mi spune. Va rog sa-mi raspundeti cat mai repede deoarece ma macina in fiecare zi intrebarea asta.
Va multumesc anticipat.
Intrebare pusa de: roxana, 24
Raspunsul psihologului:
Este o decizie grea. Nu pot sa iti spun eu ce sa faci la fel cum parintii tai, care te iubesc si iti vor binele, iti spun mereu. Incearca sa vezi si punctele lor de vedere, argumentele, lasa timpul sa mai treaca, termina toate studiile, indeplineste-ti toate obiectivele propuse, si cand esti gata sa infrunti lumea, fa-o! Nu exista o reteta pentru asta, multa lume a trecut prin aceasta etapa. Si chiar daca o dai in bara, stii ca ceea ce ai facut a fost decizia ta si numai a ta.
Parintii tai vor ramane pe veci ai tai, si ei te vor iubi indiferent ce vei face tu; trebuie sa vezi ca in acest moment se simt inca responsabili pentru tine si si-ar dori ceea ce este mai bun pentru fiica lor.
Daca tot spui ca ai planuri mari, de ce te grabesti sa faci marele pas? Foarte multe familii incep asa si sfarsesc urat, tocmai pentru ca nu au apucat sa convietuiasca impreuna, pentru ca viata de cuplu ii pune pe cei doi parteneri in fata unor situatii pragmatice, materiale concrete. Mai bine apucati sa cresteti impreuna, sa va dezvoltati frumos, sa va cunoasteti, sa dati timp celor din jur sa va cunoasca si sa va aprecieze calitatile si felul de a fi. In acel moment poti fi pregatita chiar sa iti infrunti parintii, cand vei stii ca te bazezi pe propriile resurse si puteri!.