Now Reading
Se va intoarce candva la mine

Se va intoarce candva la mine

Acum 8 ani am inceput o relatie de dragoste cu o colega de serviciu. Eu insurat, ea nemaritata. Nu pot sa va descriu in cuvinte cat de mult ne-am iubit in toata perioada asta. Ne stia toata lumea, pana si sotia mea a aflat si a acceptat tacit aceasta relatie. Faceam absolut totul impreuna ca si cand eram casatoriti. Zi de zi eram impreuna, mai putin concediile si sarbatorile.

De doua luni ne-am despartit facand dragoste si imbratisindu-ne cu ochii in lacrimi. Mi-a zis ca a cunoscut pe cineva si vrea sa-si faca o familie, un copil. O inteleg perfect, eu sunt un drum inchis pentru ea. Dar suferim enorm, o vad mereu la serviciu si e nefericita desi e zilnic cu el.

Credeti ca va reusi sa treaca peste „mine”, peste dragostea noastra uriasa? Va ramane cu el? Se va intoarce candva la mine, in sensul ca stie ca suntem suflete pereche, chiar daca se va marita cu el? Ce simte acum, sau mai incolo, fata de mine, fata de el? Ea imi spunea ca desi ma iubeste enorm nu se va mai intoarce la mine niciodata. As vrea sa va spun si ca o completare ca ea avea 20 de ani cand am inceput relatia, iar eu 32. Mai mult decat atat, de la varsta de 14 ani i-au murit ambii parinti.

Intrebare pusa de: X, 40

Raspunsul psihologului:

Este prima scrisoare scrisoare si prima cerere de acest gen, adica sa mi se ceara sfatul despre o alta persoana, alta decat cea care mi se adreseaza. Foarte interesant este faptul ca vorbiti doar de ea si nimic de dumneavoastra, sau ma rog, indirect este vorba doar de dumneavostra prin prisma prietenei.

Ma intreb cum de nu vedeti, recitind scrisoarea, ca in toata scrisoarea, desi in mod aparent v-ar interesa despre prietena dv, imi vorbiti despre dv si suferinta dv, despre nelinistile si intrebarile care va macina. Ma intreb, din aceasta perspectiva, cine nu poate trece peste cine sau peste ce. Se pare ca schimbarea de perspectiva v-a cam luat pe nepregatite si nu mai vedeti unde este cerul si unde este pamantul, ca la mare atunci cand un val ne trece peste cap si ne ameteste.

Da, nu mai sunteti centrul universului ei si isi doreste sa isi intemeieze o familie, asta da schimbare de drum! Nu v-ati gandit niciodata la acest moment?! Daca da, atunci, nu ar fi putut sa va afecteze atat de tare, daca nu, ma gandesc ca poate v-ati gandit ca aceasta poveste va fi fara sfarsit, si ca lucrurile ar fi putut ramane asa, neschimbate. Dar va intreb, evident paradoxal fata de continutul scrisorii, daca vreodata v-ati gandit realist, autentic si la altceva decat la dv si la cum va este deadevaratelea dv dupa aceasta despartire.

See Also

Nu as vrea sa credeti ca tin partea cuiva pentru ca nu am de partea cui sa fiu, nici a celui care parareste si nici a celui parasit.

Si in final as mai adauga ca intrebarea „Se va intoarce candva la mine?” care este strecurata printre multe alte intrebari ar fi de fapt intrebarea principala care arata nesiguranta si lipsa de incredere. Evident ca nu stiu raspunsul la aceasta intrebare, dar ea spune ca nu puteti vedea ca aranjamentul in care erati era avantajos doar pentru dv si deloc pentru prietena dv.

Ciudat ca abia la sfarsitul scrisorii va amintiti cate ceva date ‚personale’ care ar putea sa imi ofere mai multe informtaii despre felul in care tanara dv prietena s-ar manifesta. Din pacate nu va pot raspunde la intrebarile dv si mai mult, v-as invita pe dv sa va ganditi cum de ati ajuns in acest punct si in aceasta situatie, pentru ca scrisoarea pe care ati trimis-o este despre dv si nu despre prietena dv!

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (4)
  • Buna ziua,
    In urma cu 5 ani am inceput o relatie frumoasa, de pe vremea cand eu eram anul I la facultate si ea clasa a 12-a la liceu.
    Ea avea 18 ani abia impliniti,eu 20, dupa primul an de relatie (perioada in care incercam sa ne cunoastem din ce in ce mai bine si intotdeauna aveam grija sa nu o fac sa sufere, sa nu fie geloasa pentru ca era o fire foarte sensibila, plangacioasa). Cand a venit si ea in Bucuresti la facultate primul pas a fost sa ne mutam impreuna, asa cum am si ramas pentru ultimii aproape 4 ani.
    Usor usor am inceput sa ne certam tot mai des din diferite lucruri, de ex: fiind cea mai mica in familie si alintata de parinti cam totul i se facea pentru ea, astfel certurile plecau poate de la niste lucruri banale cum ar fi: cine face curat in casa, cine spala vasele, cine face mancare, spala rufele etc lucruri pe care in mare parte am acceptat sa le fac eu pentru ca o vedeam ca vine obosita de la munca si nu vroiam sa o supar (si eu lucram in perioada facultatii), consider ca am fost pentru ea ca un bun conducator in viata ei pentru ca mereu imi cerea sfatul si mereu o ajutam in orice situatie.
    In luna august am ajutat-o sa-si schimbe job-ul cu unul conform studiilor ei, deoarece doar ce terminase facultatea .
    La 2 luni dupa ce a acceptat noul job am observat ca a inceput sa se schimbe, nu mai eram la fel pentru ea… incepuse sa se distanteze de mine, observasem ca incepea sa iasa mai mult cu colegii de la munca in oras, iar pe mine niciodata nu m-a invitat, cum de altfel faceam eu, preferam sa-mi las prietenii decat sa o las pe ea singura sa se plictiseasca in casa.
    Consider ca am gresit mult prin faptul ca am vrut ca ea sa faca pentru mine ceea ce faceam eu pentru ea, dar mi-am dat seama prea tarziu de asta, pentru ca pe data de 4 noiembrie ne-am separat, cu gandul ca vom continua relatia si fara a mai locui impreuna, dar la cateva zile mi-a explicat ca nu mai poate fi cu mine deoarece isi doreste sa puna mai mult accent pe cariera, doreste libertate si nu mai vrea relatii.
    Timp de o luna am tot incercat sa ma impac cu ea si vedeam ca ceva o retinea, dar la inceputul lunii decembrie dupa ce i-am trimis niste mesaje in care i-am explicat cat de dor imi este de ea, si cat de mult sufar din cauza ei, mama ei m-a sunat ziua urmatoare si mi-a spus ca ea are o relatie cu un coleg de-al ei de la munca de aproximativ 1 luna si 3 saptamani, inca din perioada cand locuiam impreuna. Vreau sa precizez ca in ultima perioda cand ne certam au fost alaturi de ea familia care o vedea suparata si ii spuneau ca poate nu ne potrivim, dar nu intreba nimeni motivul, cum ar fi ca faceam totul in casa si ma cam saturasem ca baiat sa fac asta fara sa ma ajute si ea, si colegii ei de la munca care nu ma cunosc, iar prietenele ei care la fel nu ma doreau in prezenta ei pentru ca stiau cat de mult imi doresc sa o despart de ele. Acestea prezentau un anturaj negativ, intrucat lucrau la un salon de masaj erotic si chiar daca a fost mintita adesea de ele se pare ca si acum tot in compania lor isi pierde timpul.
    In perioada in care am fost despartiti si nu stiam inca ca este cu altcineva ea tot la mine apela cu diverse, ex sa o ajut sa mute mobila, sau cand a fost ziua ei pe mine m-a invitat in oras, cand a iesit din tara cu colegii pentru team building, anturaj in care era si noul ei prieten, ea tot pe mine ma suna sa-mi dea de veste daca e bine, daca trece granita etc…
    Inainte de Craciun am sunat-o ca sa-i spun cat de mult o iubesc si ca as face orice sa fie iar langa mine, dar dupa ce m-am descarcat ea mi-a raspuns foarte rece, asa cum nu am vazut-o niciodata, cum ca, chiar si daca maine nu ar mai fi cu respectivul, la mine tot nu s-ar intoarce, deoarece i-am dovedit din mesajele in care ii spuneam cat de mult o iubesc ca nu m-am schimbat. Iar cand am intrebat-o de ce m-a parasit, de data asta mi-a spus ca era nefericita, eu faceam totul pentru ea si am ramas langa ea si ea a fost cea nefericita si a plecat.
    Consider ca problema noastra a fost una de comunicare si gelozia mea, aparuta din cauza faptului ca pleca afara cu fetele si nu mai raspundea la telefon, nici nu imi spunea unde se duce, si asta de fiecare data… era foarte ascunsa.
    Colegul de munca cu care este acum este un tip arogant, acceasi zodie ca si ea, varsator (eu sunt zodia balanta) si din cate am inteles nu prea se intereseaza de viata ei, este mai distant cu ea, exact opusul meu. Tin sa mai spun ca ea este o fire care dorea continuu afectiune si ii placea sa fie luata in brate… pana acum.
    Cu toate ca prietenii mei care o cunosc si pana si familia ei spun ca ea are de pierdut, pentru ca as fi facut prea multe pentru ea, eu tot o vreau inapoi ca o iubesc, si cred ca si ea mai simte pentru mine… am avut prea multe lucruri frumoase in comun, ba chiar inainte de a evolua lucrurile la noul ei loc de munca vorbeam despre copii…
    Candva cand ne-am suparat amandoi foarte tare si am plecat eu de casa pentru cateva ore, cand m-am intors mi-a spus ca daca vreodata vrea sa ma paraseasca sa nu o las niciodata, pentru ca o sa regrete sigur.
    Despartirea m-a ajutat ca sa-mi dau seama cat de mult o iubesc si m-a ajutat sa privesc lucrurile altfel, dar ce rost mai are acum?!
    Cel mai mult am fost despartiti 2 saptamani si am regretat amandoi enorm, acum avem 2 luni de cand nu ne-am mai vazut, a evitat de fiecare data sa intre in contact cu mine dar niciodata nu mi-a spus sa nu o mai caut, sau sa o las in pace.
    Oare o sa se mai intoarca vreodata la mine?

  • Salut tuturor, nu stiu daca cineva mai citeste aici sau daca mai e gasita pagina de cineva….oare exista un forum pe care oamenii cu astfel de suferinte sa se poata intalni si sa posteze sau discute problemele si framantarile lor? Doamne….ma ingrozesc cate femei sufera exact ca mine in timp ce ei se plimba de la o femeie la alta si noi asteptam speram si suferim…nu e drept..dar lumea asta nu e bazata pe dreptate…nu e bazata pe nimic,va spun eu e doar haos si intamplare. E adevarat ca exista cateva tentative de reguli care uneori ni se pare ca ne guverneaza sau ca ar trebui sa se intample dar nici asta nu e asa. Cu cat astepti mai mult ceva de la viata cu atat se intampla mai putin probabil…si cu cat esti mai detasat…te trezesti cu ceva la ce nici nu visai….ideea e ca oricum nu se intampla ce vrei. Pana acum am trait fara planuri si dorinte, am trait fara sa am vise, de pe azi pe maine luam ce se intampla si mergeam mai departe…dar de cand am cunoscut un anume el m-am schimbat si m-am incapatanat sa il iubesc si sa il vreau chiar daca el e porc cu litere mari…si acum e pentru prima data in viata cand imi doresc ceva…acum cand nu se poate intampla….nu e comica viata asta? Cinica…isi bate joc de noi, ne rade in fata…ne pune la pamant…si daca ne ridica e numai si numai de dragul unei noi lovituri…eu una m-am saturat….nu am curaj sa fac nimic deplasat sau tragic, sunt prea obisnuita….dar cred ca trebuie sa ma retrag in nepasare uitare si sa traiesc din nou la voia intamplarii….nu stiu daca mai pot..as vrea sa evadez…dar unde? o lume noua…pentru cei cu sufletul ciopartit…dar unde e aia? tot pe pamant? ei…atunci nu am nici o sansa

  • referitor la problema d-lui x in relatia lui cu femeia necasatorita in timp ce el e casatorit….nu sunt psiholog, dar trec si eu prin asa ceva, sunt in situatia femeii…si stiu ca nu exista iesire decat in uitare, asa ca biata femeie a avut curaj tarie…domnule x imi pare rau dar esti un las…vorbesti de ceva urias ce a fost intre voi,sau mai este…..cunosti sensul cuvantului urias? sau dragoste? sau adevarat? voi va hraniti cu vorbe si cand vine tot vorba de fapte…sunteti mici si neajutorati si preferati sa planga toata lumea dar sa nu faceti nimic care sa schimbe radical situatia. ce a fost asa urias daca ai lasat-o domnule x sa plece sa isi vada de viata nefericita cand stii ca te iubeste? ce a fost asa urias cand tu esti nefericit si vei fi mult timp de acum inainte….ce e urias cand probabil si sotia ta sufera ca sigur se simte….si poate toata familia ta simte nefericirea ta intr-un fel sau altul….deci…sunteti lasi….daca intalnesti o femeie pe care o iubesti cu adevarat…oricand si in orice situatie ai fi in viata…nu o lasi…nu poti sa o pierzi…asta inseamna iubire…faci ce e de facut ,inclusiv un divort…nu poti ca tu sa spui ca iubesti la modul urias pe cineva dar o lasi nefericita ptr toata viata ei…si tu la fel…ce e asta? teatru ieftin….lasitate…fa ce trebuie facut…si ai sa revii aici sa scrii despre voi cat sunteti de fericit cat iti rade inima si cat de implinit te simti ca om cu coloana vertebrala. nu e nimic nobil in a iubi pe furis a insela si a minti a trai viata in minciuna si in prefacatorie si lasitate. asta este domnilor cu amante….si cu iubiri uriase care nu inseamna nimic

  • Buna tuturor!
    Am si eu o intrebare pentru voi. Daca in urma unei despartiri, fata spune ca vrea sa ne vedem peste o luna, ce sa cred de aici?
    1 Vrea sa vada cum este fara mine
    2 Se v-a intoarce asupra deciziei?
    3 Este posibil sa ne impacam?
    4 Merita sa astept?
    Multumesc

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top