CITESTI ACUM
I ❤️ Casa Jad – jurnal de terapie

I ❤️ Casa Jad – jurnal de terapie

i-love-casa-jad-jurnal-de-terapie

Sunt Cristina. Am 40 de ani, 4 copii și 2 joburi. Așa cum era de așteptat, nu am timp de mine. Sau mai bine spus, nu reușesc să îmi fac timp pentru mine. Însă, vă scriu această poveste ca să vă inspir să nu faceți ca mine și să aveți mai multă grijă de voi.

Anul 2021 a fost deosebit de greu. Așa l-am simțit. Iar finele anului a venit cu o oboseală cronică. Totul explicabil în contextul în care trăiesc. Sunt însă momente când nu te mai uiți spre viitor cu speranță de ceva mai bine, însă îmi mențin credința că nimic nu este întâmplător.

Și uite așa, în luna ianuarie a acestui an, am primit cadou un voucher de patru ședințe la CASA JAD și mi-am zis, de ce nu. Ce aș avea de pierdut.

Cand am intrat prima oara la CASA JAD, am descoperit o atmosferă foarte placută și calmă. Prima conversație cu consultantul de acolo a fost foarte minuțioasă, ei dorind să înțeleagă cât mai bine cu ce probleme veneam și să îmi ofere cât mai multe detalii despre terapia cu pietre de jad.

Primul contact

Evident m-am simțit foarte bine să mi se acorde un așa nivel de atenție. Este ceva de care noi, femeile, avem nevoie, mai ales că de obicei, noi suntem cele care oferim altora întreaga noastră atenție. Relaxarea, în liniște, pe salteaua cu pietre de turmalină încălzită a fost prima terapie de care am beneficiat. În sfârșit un moment doar pentru mine. Nici nu mai conta dacă restul terapiilor funcționau. Căldura profundă mă învăluia, muzică plăcută îmi dădea o stare de calm. Eram doar eu cu gândurile mele.

Masajul pe patul automatizat cu role de jad a fost cea de-a doua terapie, extrem de complexă, care combina elongația mecanica a coloanei cu masajul cu presopunctura si termoterapia.

Știu toată teoria despre cum trebuie să am grijă de mine, și totuși când am ajuns acolo eram cocoșată ca o băbuță, iar spatele mi-l simțeam înțepenit. Nici nu puteam să mă gândesc să fac gimnastică – deși îmi spuneam, de ceva vreme, să încep să fac abdomene și să îmi îmbunătățesc silueta. De la primul minut, am simțit cum, în mod blând, mi se întinde coloana pe acest pat de masaj.

Următoarele 3 ședințe

Am continuat să merg pentru că era o ocazie bună să fac ceva pentru mine. După a treia ședință, mă simțeam mult mai liniștită, calmă și chiar dacă lucrez mult cu publicul într-un mediu stresant (nu, nu la stat, ci într-un supermarket), simțeam că starea de zen ma însoțea și la  locul de muncă.

La un moment dat, am simțit că sunt mult mai flexibilă. Nu aveam neapărat dureri de spate, dar era clar că postura mi se îmbunătățise, iar cocoașa mea era corectată.

Mi-am făcut abonament!

Acesta a fost pasul decisiv. Mi-am dat seama că îmi doresc să păstrez oaza de liniște și m-am hotărât să îmi fac mie însumi, un cadou de 12 ședințe de masaj pe patul de jad. Ritualul de a sta pe salteaua încălzită de jad sau de turmalină și rolele care îmi întind coloana a intrat în rutina mea săptămânală.

Somnul!

După a șaptea ședință mi-am dat seama că nu mă mai trezesc noaptea. Da, problema mea de sănătate mă trezea în fiecare noapte și îmi era greu să readorm. Nici chiar melatonina nu mă mai ajuta foarte mult. Acum, după terapia la CASA JAD, mi se pare că starea de relaxare pe care o am în timpul zilei se extinde și noaptea. Mă odihneam mult mai bine.

M-am întâlnit cu o prietenă: diferența care se vede

„Vai ce bine arăți!”

Cine nu își dorește să audă asta de fiecare dată când se întâlnește cu o prietenă! Nu prea era cazul meu. De la job alerg în parc cu copiii, apoi acasă la bucătărie, teme… știți și voi programul clasic. Eu arăt bine doar în vacanțe și când se mai întâmplă câte o petrecere în familie sau a prietenilor. Dar, ce să vezi… la parc, cu copiii, o amică mă întâmpină cu Vai ce bine arăți!

Am zâmbit. Nu știu dacă arăt bine, dar cu siguranță mă simt bine. Nici ei nu îi vine să creadă și mă tot întreabă ce am făcut. Nu m-am vopsit. Nu m-am fardat. Sunt tot eu. Când ajung acasă mă uit încântată în oglindă, încercând să văd ce a văzut amica mea. Wow… chiar e ceva. Eu am avut tot timpul ochii umflați, pungi sub ochi. Iar acum nu mai sunt, au dispărut. Pur și simplu, asta mă face să mă simt altă persoană. Probabil, așa se manifestă drenajul limfatic și detoxifierea de care îmi vorbeau doamnele de la CASA JAD. Abia aștept întâlnirea cu ele să îmi confirme!

Ești tânăr atâta vreme cât îți poți atinge vârfurile degetelor de la picioare

N-am zis-o eu. Este un proverb japonez. L-am auzit cândva. E ultima ședință la CASA JAD. Doamna terapeut mă provoacă să văd dacă pot să mă aplec și să ating pământul cu palmele. Și spre surprinderea mea POT. Eu mi-am atins obiectivele în aceste 16 ședințe. Cu siguranță, mă voi întoarce pentru o nouă serie și de ce nu, din când în când pentru o porție de răsfăț.

PS: vă las poza cu fața mea… nu e ea de revistă, dar arată exact ce am povestit mai sus!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!