Cum mentinem memoria

Antrenarea memoriei

„Creierul poate sa fie educat, stimulat, mentinut «in pri­za» prin in­va­ta­re, lectura, socializa­re. Ne pot ajuta listele cu activitati, prioritizarea lor, ordinea, repetarea tu­turor no­tiu­nilor noi, pre­cum si a numelor noi etc. Memoria este stimulata cand mintea este ocupata cu ceva“, ada­uga Elena Stuparu.

Operatia e mai complicata decat pa­re. Trebuie sa memoram folo­si­tor, avand o metoda buna. De e­xemplu, pentru a retine numele u­nei per­soane intalnite, nu te multumi doar sa-i privesti fata, concen­treaza-te pe pronuntarea nu­me­lui sau, ceran­­­du-i sa-l repe­te. Se in­cepe prin a da atentie ochilor si urechilor noas­tre. Daca „in­tra­rile“ memoriei nu func­tio­nea­za bine, sunt putine sanse ca infor­ma­tiile sa fie primite corect.

Apoi, trebuie sa-ti acorzi timp. Gandeste-te cel putin de trei ori la informatia pe ca­re doresti s-o memorezi, astfel ii vei da creierului cele 20 de secun­de necesare pentru a-si activa conexiunile neuronale.

In fine, antreneaza-ti memoria in co­tidian cu lucruri utile: liste de cum­­pa­raturi, ingrediente de reteta etc. Ti­ne­rea u­­nui jurnal intim e o ma­su­ra eficace: obligand imaginile, evenimentele si senzatiile sa defileze prin mintea ta, iti activezi memoria de lu­cru.

Si, nu in ultimul rand, pas­trea­­za-ti tonusul vital. Pana la ur­ma, ne asigura psiho­te­ra­peutul Elena Stuparu, „ce im­bu­na­tateste starea de sa­natate im­bu­na­ta­teste si me­moria. Tehnici cunos­cute sunt exer­citiile fizice, mersul pe jos (3 ore pe sap­tamana) sau cu bicicleta, inotul.

O alta stra­tegie este sa te mentii ac­tiv in­te­lectual atat la varsta senioratului, cat si la varsta senec­tutii.

Nu­tritia adec­vata, con­su­mul de peste si pro­duse naturiste si-au dovedit e­fi­ci­en­ta.

Sunt studii care de­mon­strea­za ca sin­gu­ratatea constituie un factor de risc pentru apa­ritia unui declin cog­ni­tiv si sca­derii memoriei. Astfel, cres­terea interac­tiunilor soci­ale, lar­girea retelei de suport so­ci­al (prieteni, intalniri), schimbul de i­dei re­duc stresul si imbunatatesc memoria“.

Dincolo de exercitii si alimen­­tatie trebuie sa-ti acorzi timpul de a te aple­ca spre propria fiinta. Sa nu te uiti pe tine insuti, aceasta e ca­lea spre rezol­varea cauzelor an­xi­etatii, a di­ver­selor frus­trari si temeri care u­zea­za considerabil memoria.

Tipuri de memorie

• Lexicala: contine cuvinte si nume lipsite de semnificatie.
• Semantica: foarte puternica, contine sensul si semnificatia lucrurilor si cuvintelor. A avea un cuvant pe limba e „o deficienta de restituire“, un defect de acces la informatie: memoria noastra semantica nu ajunge sa gaseasca ce cauta in memoria lexicala.
• Emotionala: formata din emotii. Ea se asociaza deseori cu frica, de exemplu cea de a retrai un eveniment neplacut.
• Procedurala: comandata de creierul mic, permite invatarea gesturilor, de pilda folosirea tastaturii computerului.

Sa nu uitam tipurile de memorie corespondente unor activitati: memorie muzicala, a fizionomiilor, a povestirilor etc.

Erik Pigani
Adaptarea Adriana Mocca
Foto: dreamstime.com.