Now Reading
Miscarea – noua medicina

Miscarea – noua medicina

Revista Psychologies

miscare, energie


S-a demonstrat deja ca exercitiile fizice sporesc longe­vitatea, te protejeaza de diabet, infarct si de anumite tipuri de cancer, pastreaza si imbunatatesc functiile cerebrale. Miscandu-te, castigi o minte mai alerta, un corp sanatos si o mai buna protectie contra depresiei.

O activitate fizica regulata si o buna igiena a vietii iti pot castiga paisprezece ani suplimentari de viata cu o sanatate buna.
Aceasta cifra spune multe despre impactul exercitiului fizic, care se impune drept o noua exigenta a sanatatii. Progresele medicinei aduc fara intrerupere dovezi ale beneficiilor scontate: mai putine infarcturi, osteoporoze, artroze sau cazuri de diabet. Activitatea fizica ar ajuta si la apararea de anumite tipuri de cancer, si chiar la prevenirea a 50% din recidive.

„Exercitiul stimuleaza in mod direct sistemul imunitar“, spune profesorul de psihiatrie clinica David Servan-Schreiber. „Echilibreaza efectul hormonilor, ca insulina si a insulin-like growth factors (IGF) – cresterea celulelor canceroase si a celulelor adipoase.“ Psihiatrul aminteste ca „a face sport inseamna a reduce masa grasa, locul de dezvoltare a estrogenilor, care stimuleaza cancerele hormon-dependente (cum sunt cele de san sau la creier), dar si zona de stocare a tuturor produselor toxice cancerigene care se acumuleaza in organism.”

Capacitatile intelectuale se imbunatatesc.
Medicii spun ca sunt de ajuns 45 de minute de mers, de trei ori pe saptamana, pentru a-ti in­tre­ti­ne bine creierul. Pentru oameni cu varsta cuprinsa intre 55 si 80 de ani, protectia adusa de exercitiul fizic constant faciliteaza implinirea sarcinilor ca: planificarea, conceperea proiectelor, programarea, memorarea si coordonarea activitatilor. Acest lucru iti permite sa-ti multiplici neuronii in mod semnificativ in hipocamp, zona-cheie a imbatranirii, legata de memorie si foarte fragila in caz de stres cronic.

Avansarea in varsta nu inseamna, deci, o pierdere implacabila de neuroni. Poti reactiona cu adevarat, fara sa ramai pasiv in fata imbatranirii cerebrale si a consecintelor sale asupra sa­na­ta­tii. Cealalta veste buna este ca, oricare ar fi varsta la care decizi sa aplici aceste lucruri, vei observa raspunsuri cerebrale pozitive incepand cu primele trei luni de practicare a unei activitati de intensitate slaba – ca bicicleta, mersul rapid sau jogging-ul, cu conditia sa ii acorzi cele 45 de minute. Aceste date sunt valabile mai ales pentru Alzheimer. La o boala pentru care niciun medicament nu si-a aratat eficacitatea, s-ar parea ca aceste trei sferturi de ora de activitate fizica moderata ar putea reduce la o treime riscul de a dezvolta anumite demente.

Organismul se fortifica.
O activitate fizica adaptata varstei si nevoilor este primordiala pentru a-ti pastra o buna mobilitate articulara. Este si cel mai bun mod de a te proteja de osteoporoza: tragand si apasand pe oase si ligamente, muschii ii trimit scheletului mesajul ca trebuie sa continue sa produca fibre proteice. De acest tesut se leaga calciul si fosforul, care dau rezistenta oaselor. Contrar ideilor primite, nu mineralele se diminueaza cu varsta, ci tesutul pe care ele se formeaza. Sporturile de sprijin ca mersul, jogging-ul sau tenisul permit ca acest „mesaj al vietii“ sa treaca spre sistemul osos. Efectele obtinute sunt mai importante decat cele ale medicamentelor.

Silueta se modifica.
Cu cat activitatea fizica este mai intens practicata, cu atat corpul arde mai multe calorii. Daca sangele circula mai repede, muschii consuma o cantitate mai mare de energie, chiar si noaptea – acest lucru se numeste consum energetic in repaus. Orice castig de masa musculara iti permite sa arzi grasimile si sa-ti pastrezi silueta. Ceea ce nu inseamna neaparat pierderea kilogramelor (muschii cantaresc mult), ci schimbarea siluetei. Regasindu-si forma naturala de fus, muschii alungesc picioarele, redefinesc talia si fesele si reduc grasimea de pe genunchi.

Dar adevaratul beneficiu tine de regasirea fermitatii pielii, pentru ca exercitiile oxigeneaza si iriga tesuturile in profunzime. Drenajul limfatic se accelereaza, circulatia se face mai bine si pielea castiga suplete si elasticitate.

Viata pare mai frumoasa.
Studiile arata ca, practicand o activitate fizica cu regularitate, rata de satisfactie cu privire la calitatea vietii creste cu 50 %. Invers, daca redevii sedentar, aceasta rata scade la jumatate!
Perceperea stresului, foarte diferita de la o persoana la alta, se diminueaza considerabil, ceea ce numim „efectul doza-raspuns“ tangibil: cu cat esti mai activ, cu atat anxietatea scade. Un mecanism pretios!

Cum lucreaza creierul atunci cand merg?
A priori, un mers rapid iti permite sa-ti limpezesti mintea. Totusi, nu-ti imaginezi numarul de date pe care creierul trebuie sa le stocheze cu aceasta ocazie. De la starea terenului (la vale, alunecos), pana la perceptia proprie (picioarele mele sunt bine asezate, palaria imi poate zbura?), trecand la substratul energetic (exista destul glicogen in muschi, unde este acidul lactic?). Acest super calculator, creierul, trebuie sa aiba grija si de volumul capilarelor, care ii aduc oxigen si glucoza, si de neuromediatori, ca dopamina, care influenteaza moralul.

Si, cum mergi fiind atent la respiratie, totodata ascultand muzica la Ipod sau gandindu-te, iti activezi si mai mult expresivitatea. Toata aceasta gestionare inconstienta de informatii stimuleaza intelectul in timp real si sfarseste, paradoxal, prin a elibera mintea.

„Activitatea fizica lupta contra depresiei“
In cele doua carti ale sale, Cum sa vindeci depresia fara medicamente sau psihanaliza si mai recenta Anticancer, David Servan-Schreiber insista asupra puterii anti-depresie, demonstrata cu ajutorul efortului. Ambele volume au aparut la editura Elena Francisc Publishing.

„Una dintre consecintele efor­tului fizic prelungit este opri­rea, cel putin provizorie, a fluxului ang­oa­selor si grijilor tale. Dupa 20, 30 de minute de sport, apar gandurile pozitive, chiar creative. Este vorba de efectul de buna dispozitie, care modifica circu­latia sangelui, cu ajutorul hormo­nilor care stimuleaza psihicul. Efortul duce la secretia de endor­fine, iar orice activitate fizica stimuleaza do­pamina, acest neuro-trans­mi­tator esential al actiunii si al placerii. Este adevaratul efect antidepre­siv al exerci­tiu­lui, cu efect mai durabil decat al en­dor­fi­ne­lor.

Dupa asta, grijile tot a­colo ra­man, numai ca le vezi in alt mod, ai luat distanta. Activitatea fizica joaca un rol asupra emotio­nalului. Important este sa gasesti sporturi pe care sa le practici cu placere.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top