Now Reading
Tirania aparentei

Tirania aparentei

Revista Psychologies

Tirania aparentei
La scoala, la facultate, la serviciu. Peste tot, aproape clipa de clipa, lumea ne priveste. Privim si noi la lumea din jur. Cu aceeasi privire care se intoarce catre noi. Iscodim din ochi. Suntem iscoditi din ochi. Toti cautam frumosul. Fizicul nostru este cel judecat. Sa fie vorba despre o dictatura a frumosului? Cine e victima?

Frumusetea corporala are o mare greutate in ochii celor care ne privesc. Suntem mai atrasi de oamenii frumosi, le cautam tovarasia, prietenia si a­fec­ti­u­nea. Concluziile studiilor legate de frumusetea corporala nu sunt deloc comode pentru societatea contemporana: toata viata, in toate domeniile, in dragoste, la munca si peste tot, fizicul nostru dirijeaza relatiile cu semenii.

Frumusetea este un formidabil instrument de discriminare so­­­ciala, pe care elitele sociale (cei fru­­mosi, bogati si care detin puterea) il impun claselor inferioare. In intreaga lume, castiga tot mai mult teren canoanele frumusetii difuzate de televiziunea si filmul american: omul blond, slab, tanar. Ca ne adaptam sau ca ne revoltam, ramanem la fel de supusi, inca de la nastere, nedreptatii aparentelor.

Inca din leagan

Privirile indreptate asupra sugarilor in leaganul lor nu sunt neutre. Un bebelus frumos va atrage mai multe zambete, in timp ce un copil mai putin fermecator va crea o anumita jena adultilor. Deosebirea fizica va fi traita de parinti ca un viitor handicap. Si va provoca atitudini diferite in privinta sugarului.

Studiile au demonstrat ca activitatile vor fi diferite in functie de cum este copilul: frumos sau urat. De exemplu, o mama se va juca mai mult cu sugarul sau daca este frumos, in timp ce ea se va concentra pe rezultatele lui la in­va­ta­tura daca el este uratel. Si, pentru ca stie ca progenitura ei risca sa se loveasca mai tarziu de judecata celorlalti, se va ocupa mai mult de ea.

De altfel, este dovedit ca acesti copii „imperfecti“ vor reusi mai bine la scoala decat media copiilor de varsta lor. Se poate vorbi aici de o compensare pentru uratenie.

Frumosii sunt privilegiati

Deja de la gradinita, copiii frumosi sunt cei privilegiati. Invatatorii au o parere mai buna despre ei, le acorda mai multa atentie, ii evalueaza mai ingaduitor, dupa cum demonstreaza statisticile. Aceasta atitudine binevoitoare e samanta unei increderi care se va naste inauntrul copiilor si care ii va insoti toata viata. In aceeasi masura, aceasta atitudine va pune in miscare o dinamica a succesului care va continua la varsta adulta.

Apoi, la liceu, o nota poate varia de la 20% pana la 40%, in functie de frumusetea elevului. Studiile demonstreaza ca o studenta urata, dar la un nivel de pregatire bun, este intr-o oarecare masura defavorizata in raport cu o studenta frumoasa de acelasi nivel. In schimb, daca o studenta mai draguta este slaba, notele sale vor fi clar supraevaluate de examinatori. Mai mult decat copilul frumos, copilul urat este considerat responsabil atat pentru esecurile sale scolare, cat si pentru greseli.

Mai potrivit pentru job

Alexandru Ofrim, specialist in istoria mentalitatilor, spune ca exista diferente de sansa, pe criterii estetice, in a-ti gasi un post. Nu e corect, dar e cat se poate de adevarat. Cum se in­tam­pla asta? Se porneste de la un model cultural, foarte adesea in­constient in psihicul angajatorului: „Canoanele frumusetii provin de la elitele sociale. Si aceste modele de frumusete se propaga, prin imitatie, la indivizi de la diverse niveluri sociale.

Astazi, media a preluat aceasta fun­c­tie de difuzare a modelelor. Chirurgia estetica, lupta cu kilogramele si cu ridurile, toate vorbesc despre cultul corpului in societatea contemporana. Numeroase studii de comunicare au demonstrat ca, intre o femeie supla si una mai putin supla, sansele cele mai mari de angajare le are prima.

Exista totusi exceptii notabile: in India si pe continentul american, obezitatea are alt statut: e asociata cu reusita sociala si, prin urmare, e tolerata“. Asadar, intr-o epoca in care conceptul de political correctness fa­ce cariera, tendinta de a alege fru­mo­sii este mai temperata in unele zone.

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top