Citești
Mancatul compulsiv: un fals ajutor

Mancatul compulsiv: un fals ajutor

Revista Psychologies

Fiinta umana, ca oricare alta, tinde spre echilibru. Fie ca vorbim despre fizicul sau psihicul nostru, exista o nevoie fundamentala, specifica, de a depasi situatiile care ne fac rau si de a atinge un prag de satisfactie si armonie.

dezvoltare personala, mancat compulsiv Daca ne lovim mana de usa simtim nevoia sa ne masam putin, daca ne intristeaza ca echipa de handbal preferata a pierdut alegem sa facem o plimbare prin parc sau sa vedem un film amuzant, daca suferim ca partenerul ne-a dezamagit profund putem sa consultam un psiholog sau sa ne „vindecam” singure.

Acest mod de a ne gasi echilibrul, de a invinge factorii negativi care ne pericliteaza starea de bine, starea fireasca din punct de vedere bio-psihic, poate deveni adesea periculos… De exemplu, mancatul ca anti-depresiv poate duce la consecinte grave asupra fizicului si psihicului nostru, devenind o adevarata boala. Se numeste mancat compulsiv si pare tot mai prezenta in societatea zilelor noastre.

Conform unui studiu realizat de Margaret A Lyons, la Universitatea din Alabama cu privire la mancatul compulsiv in cazul unor femei „de cariera” acest fenomen ar inseamna:

1. Sa mananci cand nu ti-e foame.
2. Sa mananci cand resimti lipsa unui confort psihologic pe care vrei sa o elimini.
3. Sa consumi rapid o mare cantitate de hrana si aproape inconstient.
4. Sa simti ca nu te mai poti opri, sa mananci ca un gest reflex.
5. Sa traiesti emotii negative atunci cand ai terminat de mancat o cantiate mare de alimente, iar sentimentele de dezgust, vina, rusine sa nu te paraseasca prea usor. In plus, sa ascunzi acest comportament de apropiati, de aceea sentimentul de neplacere psihologica resimtit dupa consumul urias fiind puternic ranforsat.

Cauze si experiente asociate mancatului compulsiv:

In prezent nu se pot sustine cauze exacte. Ca in majoritatea tulburarilor de sanatate, cauzalitatea este multipla, asociindu-se aici factori nativi, ereditari, dar si ai mediului bio-social in care individul a fost crescut.

Autoarea studiului de mai sus asociaza mancatul compulsiv cu cateva experiente pe care le-a dedus prin aplicarea metodei Giorgi subiectilor experimentului sau. Conform acestei metode, participantele la studiu si-au povestit experientele personale si impresiile asupra problemei lor. Cele mai intalnite experiente asociate fenomenului studiat s-au referit la:

  • Copilarie: Aici este vorba in primul rand despre un model parental defectuos, care promova un stil de viata nesanatos si il impunea incetul cu incetul propriilor copii. Daca mama prefera sa gateasca gras si sa serveasca mici gustari consistente la ore nepotrivite sau prea des impreuna cu odraslele sale, in mod logic acestea din urma si-au creionat un stil de viata deloc sanatos si avantajos pentru viitor. Exista si reversul in care mama este constienta de comportamentul sau gresit, stie ca nu este recomandat pentru un copil sa consume alimente de fast-food, de exemplu, dar este ea insasi o mare fan si nu se poate abtine. Asa ca va manca pe ascuns sau pur si simplu ii va interzice fiului/fiicei sale sa guste din acelea. Insa stim prea bine ce putere de seductie are „fructul” oprit…
Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Pages: 1 2 3
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top
Prinde o reducere o dată în lună! Totul redus cu 30%
ABONAMENTE, CĂRȚI, EVENIMENTE
AGENDE PERSONALIZATE