Femeile românce din diaspora caută terapie și programe în limba română
Tot mai multe dintre femeile românce plecate din țară aleg terapia în limba română, programe și grupuri de dezvoltare personală dedicate femeilor, ca formă de reconectare emoțională și identitară. Fenomenul este tot mai vizibil în comunitățile de români de pe toate continentele și reflectă nevoi profunde de apartenență, siguranță și înțelegere culturală.
De ce femeile românce au nevoie să se exprime în limba maternă
Limba maternă nu este doar un instrument de comunicare pentru oameni. Chiar dacă multe femei vorbesc fluent limba țării de adopție, atunci când vine vorba despre rădăcini, conflicte, rușine, vinovăție, relația cu mama sau cu copiii, identitatea de femeie, ele simt nevoia să se exprime în română. Emoțiile complexe sunt mai ușor de formulat și procesat în limba în care au crescut.
Mutarea într-o altă țară vine adesea cu pierderea rețelei de sprijin (familie, prieteni), dificultăți de integrare, sentimentul de „a nu aparține nicăieri” și dorul pentru partea din fiecare lăsată acasă. Chiar și femeile aparent bine integrate pot trăi o singurătate emoțională semnificativă, pe care nu o pot împărtăși cu ușurință cu oamenii din țara de adopție sau chiar cu partenerul.
Contextul cultural: de ce femeile românce aleg terapeuți români
În acest sens, multe femei simt că terapeuții din alte culturi nu înțeleg dinamica familiei românești sau a vieții în sărăcia și frica determinată de comunism sau poate că terapeuții din alte culturi interpretează diferit rolul femeii, al mamei sau al sacrificiului.
Un specialist sau un program în limba română vine adesea cu context cultural comun, ceea ce creează siguranță și sentimentul de „sunt înțeleasă fără să explic tot”.
Pentru multe femei, simplul fapt de a auzi: „Și eu simt la fel” are un efect terapeutic uriaș. Grupurile pentru femei românce oferă validare, normalizare și reduc sentimentul că „ceva este în neregulă”.
Puterea grupurilor pentru femeile românce
Dincolo de explicațiile evidente și de dor există motive mai adânci: conflicte nerezolvate din copilărie sau adolescență, modele relaționale disfuncționale (sacrificiu excesiv, lipsă de limite), vinovăția față de părinți rămași acasă, presiunea de a reuși în diaspora și, în final, epuizarea emoțională a femeii care „le face pe toate”. Programele pentru femei devin astfel un spațiu de reconectare cu sine, nu doar de rezolvare a unor probleme punctuale.
Șezătoare – FEMININ by Daniela Gavankar – un spațiu de „acasă” pentru femeile românce
În șezătorile pe care le organizez în România și în diaspora, lucrăm intens relația cu mama și neamul de femei, în acceptare și iubire. Lucrăm blândețea feminină, cu inima deschisă, echilibrul dintre feminin și masculin, aducerea blândeții materne în relațiile cu copiii si creșterea abundenței fără vinovăție și rușine.
Un câștig major este schimbarea relației interioare, mai puțină autocritică, mai multă compasiune, acceptarea propriei vulnerabilități. Pentru multe femei, grupul devine un „acasă emoțional” fiind un spațiu sigur și o sursă de prietenii autentice pentru femeile care duc dorul de casă și de limba română.
Următoarea șezătoare la care vin femei românce din mai multe țări din Europa are loc în Franța, la Cannes, în 28 februarie.
Femeile românce și alegerea de a fi susținute
Căutarea programelor pentru femei sau a terapiei în limba română de către femeile românce din diaspora este un act de iubire de sine, de maturitate emoționala și de reconectare cu identitatea proprie.
Daniela Gavankar ajută psihologii să-și găsească direcția, încrederea și clienții de care au nevoie. Este psiholog specialist la rândul său, din 2001 și iubește oamenii. Și florile. Și pisicile. Este soție, mamă, formator, supervizor, mentor dar și o exploratoare neobosită a potențialului uman. Este profesor asociat al Universității Spiru Haret din 2018, unde predă și îi sprijină pe studenți să înțeleagă autismul și abordarea comportamentală a copiilor cu autism.






