CItesti acum
Mimica este un centru informational

Mimica este un centru informational

Revista Psychologies

In interpretarea gesturilor, ce este mai sugestiv: corpul sau fata?

Peter Collett: Este ca si cum am intreba ce este mai important, mancarea sau apa? Trebuie, in mod obligatoriu, sa le avem pe amandoua.

Corpurile noastre transmit mesaje despre care uneori suntem constienti, de cele mai multe ori – nu, dar avem de-a face cu un intreg sistem.

Si ce este exprimat pe fata este reflectat si de anumite parti ale corpului. In cazul in care nu putem aduna suficiente informatii de la postura corporala, pe fata se intampla multe lucruri, caci mimica se schimba mai des si este, practic, un centru informational.

Daca intrebi pe cineva unde ii este identitatea, va afirma: „Uite, pe fata mea“, pentru ca avem tendinta de a asocia cine suntem cu chipul nostru.

Putem transmite un mesaj corporal si alt mesaj prin intermediul fetei?

P.C.: Absolut, facem asta tot timpul. Intr-un grup, prin anumite parti ale corpului nostru ne adresam diferit, mai multor oameni. De exemplu, o persoana poate sta cu trunchiul orientat catre cineva, stand de vorba, dar bazinul si picioarele le are dispuse in directia opusa, catre altcineva, cu care urmeaza sa discute curand.

Corpul nostru comunica diferentiat pentru ca, in mod inconstient, il folosim ca instrument, sa spunem, pentru a ne pastra deschise mai multe optiuni. Nu este de neglijat varianta contradictiei.

De exemplu, ma pot uita in ochii cuiva si ii spun ca ma fascineaza teribil, dar in acelasi timp piciorul meu este indreptat catre iesirea din bar sau restaurant. Deci mintim constant, in tot felul de moduri.

Mai ales femeile fac asta barbatilor, trimit mesaje mixte, si devenim confuzi cand vorbim de curtat. Se exerseaza tehnici de flirt care, de multe ori, nu inseamna nimic. Iar femeile sunt mult mai bune la asta decat barbatii.

Dar si ei pot minti…

P.C.: Sigur ca pot minti!

Atunci, cum putem identifica un mincinos? Dati-ne cateva mici indicii…

P.C.: Primul lucru care trebuie luat in calcul atunci cand vorbim despre minciuni este ca facem greseli tot timpul. Teoriile conform carora putem recunoaste minciuna sunt gresite de cele mai multe ori.

De exemplu, pot sa spun ca cineva minte atunci cand nu ma priveste in ochi sau se uita intr-o parte, si nu este adevarat. Mincinosii stiu asta, ca sunt cautate semnele indoielii si, atunci cand mint, te privesc direct in fata. Un alt mit este ca mincinosii devin agitati – fals, din nou, mai degraba se intampla opusul.

Sunt anumite cuvinte folosite mai mult atunci cand cineva minte?

Citeste si

P.C.: Da. In general, este prezent un anumit limbaj al corpului, ca un fel de superstitie – acoperitul gurii, muscatul buzelor si alte actiuni similare legate de zona gurii. Ca si cum, daca mincinosul face asta, oamenii nu vor sti de unde vin minciunile.

Dar cercetarile arata ca majoritatea indiciilor se afla in modul de a vorbi – felul in care se fac descrierile, fara prea multe detalii, se ridica putin vocea, se folosesc negatii.
Asadar, daca vrei sa prinzi un mincinos, asculta cu mare atentie.

Sa luam un exemplu: un domn isi insala sotia cu secretara, iar sotia il intreaba unde a fost. El va spune: „M-am intalnit cu cativa baieti cu care joc fotbal si am mers la masa“.

Daca in realitate ar fi fost cu baietii, povestea suna cam asa: „M-am intalnit intamplator cu Dick si Harry de la fotbal si ne-am hotarat sa mergem sa mancam ceva. Am nimerit un local cu pizza, relativ buna, caci nu mi-a placut prea mult branza de pe ea, si am povestit despre…“ detalii. Adevarul contine detalii, minciunile, nu!

Cum sa nu confundam minciuna cu banuiala de minciuna?

P.C.: Stim din cercetarile psihologice ca predispozitia spre indoiala, suspiciunea afecteaza modul in care o persoana vede realitatea. Cineva m-a intrebat daca politia este buna la identificarea mincinosilor, iar eu am raspuns ca politia este grozava la asta, pentru ca ei cred ca toata lumea minte.

Dar nu e suficient sa prinzi un mincinos, trebuie sa fii capabil sa ii recunosti si pe cei care spun adevarul, sa identifici criteriile pentru ambele cazuri. De exemplu, gelozia este o problema pentru ca afecteaza aceste criterii.

O femeie geloasa crede ca partenerul ei intreprinde mereu ceva dubios, indiferent de ce face acesta. Exista, bineinteles, si opusul, cand o femeie este mult prea increzatoare si crede ca partenerul ii spune adevarul, iar lucrurile nu stau asa.
 

Pagini: 1 2 3
Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

La inceputul paginii