Now Reading
Consultatie la sexolog

Consultatie la sexolog

Revista Psychologies

Sexologii fac adesea si terapii mai generale dar competenta lor specifica pentru problemele de sub curea merita un telefon. Pentru ca le vom dezvalui ranile cele mai intime, cele mai „rusinoase“, sa ne indoim de ei? Intalnire cu terapeuti care merita sa fie cunoscuti.

In momentul in care apare Viagra si insufleteste cinele in oras, a pasi peste pragul cabinetului de psihosexologie ramane inca un pas dificil de trecut: doar 10% dintre barbati si femei indraznesc sa faca acest pas, stanjeniti sa-si dezvaluie starile de stinghereala cele mai intime, cele mai secrete, cele mai „rusinoase“.

Destul de necunoscuti marelui public, sexologii sunt adesea priviti cu suspiciune. Medici ai sexului, terapeuti ai dorintei sau sarlatani?

Contrar acestor suspiciuni, sexologii vizeaza doar vindecarea tulburarilor sexuale. Si ei isi fac treaba in aproximativ doua treimi din cazuri. Cum lucreaza? Unii au o abordare pur medicala, limitata la simple prescriptii de medicamente.

Majoritatea propune o scurta terapie pe baza de tehnici comportamentale si corporale. Altii pot sa-si insoteasca pacientul intr-o psihoterapie mai aprofundata. Dar oricare ar fi practicile, toti sunt de parere sa nu se astepte pana-n ultimul moment. De fapt, cu cat cineva este consultat mai repede, cu atat vindecarea tulburarii este mai eficienta.

Doua plangeri majore ajung la cabinetul sexologului: impotenta si frigiditatea. In traducere, este vorba despre tulburari de erectie si ejaculare precoce in cazul barbatilor; vaginism (contractie a muschilor vaginului), lipsa dorintei si absenta orgasmului la femei. Acestor disfunctii sexuale, dupa cum le numesc specialistii, le este consacrat acest articol.

Sexologii consulta, de asemenea, persoane care au probleme comportamentale – nimfomane, pedofili, sadomasochisti, exhibitionisti – si indivizi cu probleme identitare (homosexuali, transsexuali, travestiti, etc.) Totusi, acestia constituie o minoritate in ceea ce priveste pacientii sexologului.

 

Prima intalnire: definirea problemei

„Nu mai este ca inainte“, „sunt impotent“, „nu simt nimic“… A-l determina pe pacient sa vorbeasca despre problema sa pastrandu-si totusi pudoarea, a instaura un climat benefic, de incredere, este crucial. „Prima sedinta este destinata pentru a-i asculta dorinta“, confirma sexologul francez Marc Ganem. Daca este vorba despre un cuplu, partenerii sunt primiti impreuna ori separat. Asta depinde de sexolog si de preferinta partenerilor.

Scopul conversatiei: identificarea tulburarii si originea sa. „M-a intrebat daca aveam erectii nocturne si matinale, daca ma masturbam si cum se petrecea asta, daca prietena mea ma mangaia, daca imi facea felatie, daca intretineam jocuri sexuale…“, marturiseste B., 33 ani, la consultatia pentru tulburarile erectiei.

„Este vorba, pentru sexolog, sa analizeze ceea ce reliefeaza organicul (10% din cazuri), lipsa informatiei si educatiei sexuale (40% din cazuri) sau psihologia (50% din cazuri)“, explica dr. Erick Dietrich, sexolog si psihoterapeut. De aici, decurge un raspuns diferit, care tine cont, bineinteles, de situatia afectiva a pacientului.

 

Scurta terapie: reinvatarea placerii

Primul caz: persoana este celibatara. Simptomul sau nu are la origine un traumatism profund, ci mai degraba o educatie rigida, o necunoastere a sexualitatii sau o experienta dureroasa recenta. Astfel nu exista nicio nevoie de a scoate la suprafata profunzimile inconstientului: o terapie sumara, de sase luni la un an, cu o sedinta pe saptamana sau la cinsprezece zile, este suficienta. Poate avea mai multe componente.

 

O educatie sexuala

„Tulburarile sexuale sunt o patologie a neindemanarii“, explica Charles Gellman, psihiatru si psihoterapeut, unul din pionierii sexologiei in Franta, care le recomanda pacientilor sai carti si casete educative. Astfel, cu schita in mana, el revizuieste anatomia sexului barbatului si al femeii, explica mecanismele placerii, nu ezita sa dea sfaturi despre modul in care trebuie sa atinga organele sexuale ale partenerului etc. Aceasta educatie sexuala are o intentie psihologica: usureaza greutatea culpabilitatii in legatura cu „obiectul“ si angoasele introvertitilor sau ale celor foarte timizi, carora le este teama ca nu stiu ce sa faca.

 

Sa invete sa se relaxeze…

Focalizandu-se prea mult pe o anumita problema, o va amplifica. O femeie anorgasmica va avea tendinta de a astepta orgasmul, de a se observa, de a fi prea vigilenta in raporturile sexuale. Si apare spirala esecului. „Cu cat vrem mai mult, cu atat se intampla mai putin“, subliniaza Charles Gellman.

Doar prin abandonul blocajului, persoana respectiva poate scapa de acesta. De asemenea, este necesara „eliminarea conditiilor“. Apoi, va ceda locul relaxarii si/sau hipnozei, care o vor invata sa-si detaseze corpul si spiritul si sa invete distanta in raport cu fantasmele sale anxioase. Acest lucru se poate realiza in sedinte individuale sau in grup.

 

Sa ajute pacientul sa-si regaseasca originea blocajului

See Also

Astfel, P. a putut face legatura intre problema sa de ejaculare prematura si o amintire tare neplacuta. „La 15 ani, am fost surprins de mama in timp ce ma masturbam. Inca imi amintesc de privirea ei inghetata si dispretuitoare. Aceasta umilinta am ascuns-o cat mai profund in sufletul meu. Am regasit emotia pe care o resimtisem atunci: copil fiind, imi interiorizasem rusinea pentru ce se intamplase cu mama, pentru sexualitate. Or, rusinea aceea era problema ei, nu a mea.“

 

Terapie de cuplu: reinnoirea contactului cu sine si cu celalalt

Al doilea caz: persoana traieste in cuplu. Tulbu¬rarea sa sexuala este adesea expresia unei dificultati relationale (rutina, epuizare, conflicte de putere…). Astfel, este recomandabil ca ambii parteneri sa consulte sexologul, singuri sau impreuna cu alte cupluri. Li se propune terapia psihocorporala pe baza de relaxare, masaj… „Partenerii se tin de mana“, povesteste un terapeut cu experienta.

„Se cere apoi unuia dintre cei doi parteneri sa se aseze cu spatele la perete, intr-o pozitie de intampinare, si celuilalt sa se intinda in opozitie cu pieptul sau. Scopul este sa-i determine sa reinnoade contactul, scurtcircuitand conflictele. Acestea vor fi abordate mai tarziu fara recul. In paralel, sexologul propune cuplului o perioada de abstinenta sexuala timp de cateva saptamani“.

„A fost foarte important sa-si regaseasca senzualitatea si intimitatea fara sa treaca la actul in sine“, marturiseste S., in varsta de 44 de ani, casatorita si mama a trei copii, care nu-si mai manifestase dorinta pentru sotul ei de ani de zile. „Nu este vorba de presiune, obligatie sau obiectiv. In loc sa ma concentrez pe absenta dorintei mele, am lasat-o deoparte. Am fost capabila sa ma abandonez, sa-mi las corpul sa-si urmeze cursul. Dorinta a aparut de la sine, fara sa gandesc totul, rational.“

 

Psihoterapie aprofundata: depasirea unui traumatism

Al treilea caz: tulburarea sexuala nu apare din cauza unei relatii conflictuale a cuplului, nici a unui „traumatism“ recent, ci isi are sursa intr-o copilarie dureroasa. Este cazul lui M., casatorita si mama a doi copii. La 35 de ani, nu simtise niciodata placerea sexuala si nici nu manifestase vreo dorinta pentru vreun barbat in viata ei. Sexologul ei ii recomanda psihoterapia: o sedinta individuala pe saptamana, plus de grup in weekenduri (de trei ori pe an). Primele sedinte vor ajuta la dezlegarea firului istoriei.

Copil nascut dintr-o greseala a unui adulter, a fost crescuta de o doica, fiind privata de iubire. Nu a fost niciodata recunoscuta de tata. „L-am urat intotdeauna“, recunoaste ea. „Pentru mine, cea mai mare razbunare la adresa barbatilor era sa-i fac sa creada ca nu-mi pot oferi placere. Aceasta terapie m-a ajutat sa las sa iasa toata violenta pe care o acumulasem in mine (la nivel emotional) si sa-mi regasesc senzatiile la nivelul sexului meu, sa reinvat sa-mi misc bazinul (printr-un exercitiu corporal).“ Dupa un an si jumatate, ea si-a regasit pas cu pas placerea si dorinta – dar i-au trebuit trei ani pentru a se vindeca.

Cand tulburarile sexuale apar ca urmare a unor traumatisme traite in copilarie sau intr-o relatie conjugala tumultuoasa, putem mai bine consulta un psihoterapeut clasic, nu un sexolog, deoarece simptomul exprima o suferinta mai complexa. Totusi, sexologia permite sa-ti regasesti sinele, ceea ce pentru unii reprezinta un prim pas de a merge mai departe.

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top