Now Reading
Romania si problema adolescentelor mame

Romania si problema adolescentelor mame

Cătălina Cristescu

Din 2010 suntem pe primul loc in Europa, cu cel mai mare procent, 10,6%, de mame mai tinere de 20 de ani. Psihoterapeutul Cristina Sterie ne ajuta sa dezbatem aceasta tema delicata.

Sa spunem ca Elvetia are cele mai putine astfel de cazuri? 1,1%? Sau ca anul acesta Ziua Mondiala a Populatiei se concentreaza asupra sarcinii la adolescente? Explicabil. Vecinii din Ungaria stau mai bine decat noi, cu 5%, la fel si Le¬tonia, Malta, Marea Britanie, Slovacia. Copiii care fac copii sunt in jur de 16 milioane pe an, 90% dintre fete casatorite, iar statistica pentru avorturi indica 3,2 milioane. O situatie care ne ridica mari semne de intrebare asupra educatiei sexuale, educatiei in familia de origine, nivelului de comunicare si radiografiei sociale.

 

Psychologies: Ocupam locul I in Europa la mame adolescente. Care este cauza?

Cristina Sterie: Cred ca pentru a raspunde la aceasta intrebare este bine sa avem in vedere mai multe aspecte: primul dintre ele si cel mai important, din punctul meu de vedere, este sa aflam daca aceste tinere mame provin din mediul urban sau din mediul rural. Acesta este un factor deosebit de important, pentru ca societatea romaneasca este inca o societate traditionalista, ce se ghideaza dupa normele si cutumele transmise transgenerational, mai ales in mediul rural.

De asemenea, studiul nu specifica daca sarcinile respective sunt sarcini dorite sau nu, pentru ca, avand in vedere faptul ca tinerele respective sunt in procent de 90% casatorite, putem presupune ca a avea un copil la scurt timp dupa actul casatoriei tine de normalitatea cutumiara a poporului nostru. Nu cred ca familiile acestor tinere fete se gandesc daca este sanatos sau nu sa ai copii in adolescenta, avand in vedere ca si multe dintre mamele si bunicile noastre faceau copii inca de tinere iar acest fapt facea parte din normalitate.

Lipsa educatiei sexuale si a informarii cuprinde mai multe generatii si se reflecta, evident, in procentul mare de adolescente care, cel mai probabil, gandesc ca este normal sa ai copii atunci cand te casatoresti. Din pacate, multe dintre ele nu cred sa isi puna problema sanatatii lor sau a copilului pe care il fac, a renuntarii la posibilitati viitoare despre care, probabil, nu au idee.

 

Are societatea partea ei de vina?

C:S.: In acest caz particular nu cred ca este vorba despre o instanta morala care s-a pierdut, ci, mai curand, despre o instanta morala cutumiara, care tine de traditie si care se pastreaza, in ciuda informatiilor de ultima ora si a descoperirilor facute de stiinta. A judeca in termeni de vina a societatii este, din punctul meu de vedere, usor ignorant la adresa valorilor si normelor culturale in care traim.

Nu cred ca societatea este vinovata pentru traditia pe care o poarta. Societatea este formata din indivizi si acestia tind sa pastreze homeostazia, echilibrul sistemului care i-a creat. Probabil ca va trebui mult timp pentru ca traditia sa se modifice si indivizii societatii sa adere la noi norme si valori si, ca atare, la o noua normalitate.

Nu stiu daca este in regula sa vorbim despre acest fenomen in termeni de „bun“ sau „rau“, pentru ca binele si raul sunt judecate in functie de norme si valori diferite. Unele au in vedere traditia iar altele – noile descoperiri stiintifice si evolutia rolului femeii in societatea moderna, care, in mediul rural romanesc, nu a patruns inca.

 

Daca scoala s-ar implica mai mult, iar legatura parinti-profesori ar fi mai stransa, astfel de situatii ar putea fi prevenite?

C:S.: Din nou, trebuie sa avem in vedere faptul ca vorbim despre mediul rural. La tara, sunt inca parinti care nu considera scoala ca fiind prioritara. Este mai important ca fata sa isi gaseasca un sot si sa intemeieze o familie, decat ca ea sa aiba studii superioare. Valorile si normele mediului din care provin fetele isi vor pune amprenta pe nivelul lor de scolarizare.

Este evident ca dascalii pot contribui la emanciparea femeii, prin educatia pe care o ofera in cadrul scolii, dar e bine sa tinem cont de faptul ca multi dintre dascalii care predau in mediul rural provin din acest mediu si ii impartasesc valorile. Emanciparea femeii, aducerea de noi cunostinte si informatii in mediul rural este un proces de durata, ce presupune o schimbare ampla si profunda, bazata pe nevoile femeilor din mediul rural de a schimba lumea in care traiesc. Personal, consider ca multe dintre aceste femei sunt inca tributare traditiei si normelor ce decurg din ea.

 

In randul tinerilor, viata sexuala timpurie poate fi un fel de pasaport pentru aderarea la grupul celor cool…

C:S.: Inceperea vietii sexuale la o varsta frageda se poate face din multe motive: aderarea la normele grupului, lipsa de cunostinte, normalitatea societatii moderne. Este important ca tinerii sa fie informati nu numai cu privire la viata sexuala si riscurile pe care inceperea ei le presupune, ci si cu privire la viata relationala si emotionala.

In opinia mea, educatia emotionala si cea relationala lipsesc in mare parte atat din scoli, cat si din multe familii. Astfel, chiar si tinerii care au informatii corecte despre viata sexuala nu stiu sa relationeze emotional adecvat si functional cu sexul opus, asumandu-si riscuri in domeniul sexual.

Pentru tinerele din mediul rural casatorite la varste fragede, a avea copii imediat dupa casatorie este o normalitate, pe cand multe din adolescentele din mediul urban tind sa isi inceapa viata sexuala mai devreme si sa ramana insarcinate pentru ca vor sa fie cool, sa se adapteze normelor grupului sau pentru ca se tem sa nu fie parasite de baiatul de care sunt indragostite, daca refuza intretinerea de relatii sexuale sau daca impun folosirea prezervativului, sau a unor mijloace de protectie.

Tocmai acest lucru este important: educatia sexuala are nevoie sa fie insotita si de o cultura relationala si o educatie emotionala care sa le permita tinerelor sa comunice asertiv, sa invete sa spuna NU si sa seteze limite clare in legatura cu propriul corp in viata intima.

 

De ce, in asemenea situatii, este blamata fata, iar despre tatal copilului nu se mentioneaza nimic?

C:S.: Cred ca este bine sa nu generalizam aceste aspecte. Este adevarat ca, de multe ori, ochii sunt atintiti asupra fetei pentru ca traim intr-o societate traditionalista, in care barbatilor li se permite mai multa libertate sexuala decat femeilor. Totusi, sunt barbati care isi asuma cresterea propriilor copii si sunt si familii care ii obliga pe tinerii baieti sa isi asume aceasta responsabilitate. Este bine sa luam in considerare faptul ca femeia este cea care decide procrearea, in afara cazurilor de viol sau abuz.

Din acest motiv, femeia dispune de corpul ei si e nevoie sa o educam in acest sens pentru a putea sa ia deciziile cele mai bune in aceasta privinta. De prea multe ori se considera ca femeia este inferioara barbatului prin inteligenta ei si capacitatea de decizie, cand, de fapt, ei ii lipseste educatia emotionala si, de multe ori, este incurajata de o mama tematoare, sa aiba temeri legate de parasirea sau abandonul barbatului in cazul in care ea nu ii face acestuia pe plac.

Traim inca intr-o societate care promoveaza masiv sloganuri de tipul: „E nevoie sa le faci pe plac altora, sa nu ii superi pe altii si sa nu te stie vecinii“. Tocmai din acest motiv, frica de a nu fi respinse le face pe multe fete sa accepte lucruri despre care stiu ca nu sunt bune pentru ele, inclusiv sa intretina relatii sexuale atunci cand nu isi doresc sau fara protectie.

 

Care sunt, in general, reactiile fetei la asemenea vesti sau dupa nasterea copilului?

C:S.: Reactiile fetei depind de familia din care provine, de relatia pe care o are cu aceasta, de relatia pe care o are cu partenerul de cuplu sau de modul in care a aparut sarcina. De asemenea, reactiile ei vor depinde si de nivelul de pregatire, de dezvoltarea emotionala si de felul in care comunitatea si familia vor reactiona la aflarea vestii.

 

Ce impact are maternitatea atat de timpurie pentru evolutia tinerei?

C:S.: Raspunsul la aceasta intrebare trebuie sa tina cont de multe variabile. Daca tanara femeie este casatorita si se asteapta de la ea sa faca copii si sa isi dedice viata cresterii si ingrijirii lor, maternitatea contribuie la asumarea acestui rol si la implinirea tinerei femei. Ea este o incununare a normalitatii pe care adolescenta o cunoaste din familie si din comunitatea in care traieste.

In cazul in care adolescenta are alte vise si idealuri, cand ea vrea o cariera, de exemplu, si sarcina este una accidentala ori survenita ca urmare a unui act de violenta, maternitatea poate avea un efect devastator din punct de vedere emotional. Tanara, nefiind pregatita si nedorindu-si copilul, ii transmite acestuia mesaje de respingere si traieste o frustrare intensa a propriilor nevoi, ce se poate traduce in diverse tulburari si probleme de relationare si adaptare.

 

Cum se va dezvolta emotional un copil ce are o mama adolescenta?

See Also

C:S.: Este foarte probabil ca acest copil sa fie crescut de familia mamei, aceasta fiind un fel de sora pentru propriul copil. In societatea romaneasca sunt extrem de des intalnite cazurile de copii crescuti de bunici. Asta deregleaza oarecum raportul relational dintre mama si copil, mama fiind privita ca imatura si incapabila sa aiba grija de copil, predand autoritatea si rolul de expert bunicilor, care capata in acest fel o functie parentala.

Dezvoltarea emotionala a unui copil cu mama adolescenta va depinde nu numai de nivelul de maturitate emotionala si cognitiva a mamei, ci si de dorinta acesteia de a avea copilul. Dezvoltarea emotionala va avea caracteristici specifice, in functie de aceste variabile. Exista posibilitatea ca un copil cu o mama adolescenta sa isi asume un rol parental fata de propriul parinte, percepand imaturitatea si neputinta acestuia de a-l creste si de a-l contine emotional. Exista insa si posibilitatea ca micutul sa se simta respins si sa se transforme intr-un rebel ce isi cauta locul si sensul.

 

Ce impact va avea asupra tinerei stigmatizarea din partea societatii, a tinerilor de varsta ei, familia ce o reneaga?

C.S.: Daca acest lucru se intampla, tanara va trai o dubla trauma: una a maternitatii nedorite si alta a pierderii a tot ceea ce stia pana la momentul sarcinii. Aceasta trauma poate conduce la dezvoltarea unor tulburari psihice si emotionale, la alienarea tinerei fata de societate si la cautarea unor grupuri de acceptare, care, la randul lor, au fost excluse sau marginalizate. De asemenea, se poate ca tanara care se simte respinsa sa faca multe compromisuri pentru a intra in noi relatii, din teama ca nu se va descurca singura, acceptand langa ea persoane care ii pot face rau din punct de vedere fizic sau emotional.

 

Cum influenteaza situatia ei relatiile de cuplu viitoare?

C.S.: Felul in care relatiile viitoare vor fi afectate de situatia tinerei va depinde de nivelul de maturizare a acesteia si de sustinerea primita din partea familei si a prietenilor. Cum spuneam si mai devreme, in lipsa sustinerii, este mult mai probabil ca tanara sa accepte compormisuri majore pentru a nu ramane singura si a avea iluzia unui sprijin. De asemenea, este foarte probabil ca ea sa caute sa aiba alaturi un barbat dominator, pe care sa il confunde cu o figura autoritara si parentala, de la care asteapta grija, dar de la care primeste de fapt respingere, asa cum s-a intamplat si in cazul familiei de origine.

 

Cum ar trebui sa isi educe parintii copiii, atat fete cat si baieti, pentru a preveni maternitatea in adolescenta?

C.S.: Este necesar sa ii invatam despre emotii si despre exprimarea deschisa a lor, despre a cere si a primi, a da si a refuza. Este nevoie sa ii invatam sa comunice deschis, sa isi cunoasca si sa isi apere drepturile, sa aiba grija de nevoile lor, dar si de ale celorlati. Sa ii invatam ca sexul nu este doar un act fizic, ci el implica si emotii, ca relatiile intre oameni depind de doi parteneri si e bine sa luam in considerare care este partea noastra de responsabilitate.

Sa ne invatam copiii sa fie mai degraba responsabili decat vinovati si mai degraba colaborativi si deschisi, decat competitivi si centrati pe propria persoana. De asemenea, e bine sa ii informam cu privire la toate aspectele vietii si sa le aratam mereu ca avem incredere in capacitatea lor de a lua decizii in cunostinta de cauza.

 

Dar daca totusi o adolescenta ramane insarcinata si vrea sa pastreze copilul?

C.S.: Trebuie sa aleaga in cunostinta de cauza. Ea va avea nevoie, in primul rand, de informatii si apoi de sustinere emotionala si practica. Trebuie incurajata sa isi asume rolul de mama si responsabilitatea copilului ce urmeaza sa vina. Iar asta se face printr-o relatie deschisa, sprijin emotional si comunicare permanenta, dar, mai ales, este nevoie ca parintii si familia fetei sa nu se erijeze in salvatorii acesteia, facand treaba in locul ei, pentru a o ajuta. Caci ea se va indeparta de propriul copil si nu-si va asuma rolul decis.

 

Cristina Sterie este psihoterapeut in cadrul Centrului Psiho-Armonie.

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top