Now Reading
5 probleme feminine văzute cu umor

5 probleme feminine văzute cu umor

Să fim serioase, lista cu probleme feminine este mai lungă de 5… dar nu ar strica să le vedem și cu umor. Iată problemele care mie îmi dau bătăi de cap.

Citește și:

Compromisuri în cuplu. De ce am renunțat la iubit și am ales pisica

Sex cu fostul iubit? Păi dacă tot ne-am despărțit, ce-mi mai trebuie?

Nu am înțeles nimic din diete

Eu, personal, mereu sunt la câte o dietă. De cele mai multe ori, orice soluție caut, aceasta implică înfometarea. Pentru că viața nu este corectă și, în timp ce anumite femei mănâncă junk-food dimineața, la prânz și seara, fără nicio urmă de kilogram în plus, pe mine mă bănuiesc că mă îngraș de la apă.

În încercarea de a aborda un stil de viață sănătos, am consultat site-uri și cărți de specialitate, nutriționiști și probabil voi ajunge și pe la ghicitoare, pentru că tot nu mă prind ce am de făcut.

Respectiv, dacă mă înfometez, îmi încetinesc metabolismul, iar când voi începe să mănânc normal, organismul meu va primi mesajul „e momentul să faci depozite, nebuna o să te înfometeze iar în curând”. Prin urmare, cerc vicios.

M-am gândit la fructe și legume. Ce poate fi mai sănătos? Și în acest caz, fructele conțin zahăr și nu sunt utile în diete, iar legumele favorizează retenția de apă, iar kilogramele se încăpățânează să dispară.

Interesant, nu? Dacă mai adaug pe listă și disperarea mea de a mânca dulciuri rezultă o frustrare de toată frumusețea.

 

Acceptă-te așa cum ești?

Nicio problemă să fac asta și să fiu chiar mulțumită… dacă aleg să rămân în casă, singură, pentru tot restul vieții. Să spunem că și pisica are o problemă cu anumite comportamente ale mele precum lipsa de chef să fac curățenie. Și, automat, mă întreb… dacă nici pisica nu mă acceptă așa, ce pretenții am de la alții?

Oricât îmi spun că este important să fiu eu însămi, am constatat că e bine să fac asta în doze mici.

Pentru că eu însămi pot fi sarcastică, lipsită de chef și energie, neinteresată de problemele altora sau copiii pe care i-au mai făcut (pentru mine, tot la capitolul probleme intră), lucruri care, social, nu sunt chiar ce se caută.

Deci pot să fiu eu însămi atunci când reușesc să fiu compliantă social. Adică așa cum se mai așteaptă și ceilalți. Adică altfel decât sunt.

 

Prima întâlnire, primul dezastru

Eu mă consider o persoană cu încredere în sine, am o inteligență peste medie și chiar umor. Arăt decent, știu să port o conversație și am învățat să zâmbesc mai mult.

Desigur, toate acestea dispar atunci când îmi place un bărbat și urmează să mă întâlnesc cu el. Ar trebuie să port un semn cu „în cazul meu, ignoră prima impresie”.

Înainte de a mă duce la întâlnire, constat că nu am hainele de care am nevoie și nici kilogramele de care am nevoie.

Exact în ziua aceea părul nu îmi stă bine, eventual mi-au apărut coșuri, iar programul de muncă se prelungește, astfel încât timpul pentru pregătire să fie diminuat.

Prin urmare, deseori reușesc să ajung târziu, nemulțumită de rezultat și iritată de „atâtea piedici”. Mai trebuie să spun ce plăcere e să mă cunoști în astfel de momente?

 

Nu am cu ce să mă îmbrac. Tu ai?

Ca orice femeie nebună, voi ajunge să dorm la mama pentru că îmi trebuie un apartament numai pentru haine.

See Also

Tot ca orice femeie nebună urmăresc site-uri și bloguri cu diferite sfaturi stilistice în care se regăsesc doar modelele fotografiate. Nu și o persoană normală.

Nu spun că nu mi se pare interesant să porți o rochie scurtă din paiete cu tocuri foarte înalte și o haină de blană fake (pentru că îmi plac animalele), dar dacă ies așa pe stradă, chiar și după ce am rupt etichetele hainelor, mă voi întoarce cu multe altele mult mai publice.

Întrucât munca îmi ocupă cea mai mare parte a timpului, hainele sunt dedicate acelui sector. Evident, când am o întâlnire, uneori arăt de parcă urmează să îi fac o prezentare în power-point.

Nu de alta, dar și dacă aș apărea în rochia din paiete, cine știe ce își imaginează că urmează să îi fac. Și nu e cazul.

 

Produsele cosmetice… sau cum să dai faliment

Nu știu dacă voi urmăriți blogurile de beauty… eu da. Și rău fac. Pe lângă faptul că am remarcat două categorii de bloggerițe: unele atât de frumoase încât machiajul e doar un moft și altele extrem de urâte care trec drept „regular people”, nu am înțeles nimic din ce ne învață ele acolo. Și am încercat, zău.

Am reușit următoarele performanțe: să cheltui mai mult decât îmi permit pe produse de care chiar nu am nevoie și să arăt ca un experiment estetic complet eșuat.

Acum am baia plină de creme, farduri, pensule, creioane și multe alte lucruri pe care, nefolosindu-le, trebuie să caut pe google să îmi amintesc de ce le-am luat.

Toate astea în speranța că voi arăta mai bine. Am reușit să arăt mai lefteră și să revin la același stil de machiaj simplu și ieftin cu care m-am obișnuit. Până la urmă, tot trebuie să mă accept așa cum sunt.

Foto: shutterstock.com

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top