Dr. Daniel Anem: Îmbătrânirea nu este o sentinţă. Cum îţi păstrezi creierul tânăr după 50 de ani
Nu e o metaforă. Cercetările din ultimii cincisprezece ani rescriu complet povestea îmbătrânirii cognitive, iar rolul mușchilor în această ecuaţie este mult mai profund decât pare la prima vedere.
În imaginarul colectiv, îmbătrânirea este asociată inevitabil cu declinul: memorie care slăbește, corp care încetinește, emoţii care se retrag în singurătate. Însă cercetările din neuroștiinţă, susţinute de lucrările lui Daniel Amen, schimbă radical această perspectivă. Creierul nu îmbătrânește doar pentru că trece timpul, ci mai ales în funcţie de modul în care trăim.
Factorii de risc asociaţi cu pensionarea și îmbătrânirea
- Imagistica cerebrală SPECT (poate determina dacă vârsta creierului corespunde cu vârsta cronologică)
- Vârsta
- Exercitarea unei profesii care nu presupune învăţare continuă
- Lipsa preocupării pentru învăţarea continuă
- Singurătatea sau izolarea socială
- Pensionarea fără stabilirea unui nou scop în viaţă
- Niveluri anormale de fier (care accelerează îmbătrânirea)
- Piele uscată sau subţiată
- Reducerea mobilităţii și a flexibilităţii corpului
- Diminuarea masei musculare și a forţei fizice
- Scăderea densităţii osoase
- Stare generală fragilă
Indicatorii importanţi ai pensionării și îmbătrânirii
- Vârsta (pe măsură ce îmbătrânim, trebuie să fim mai atenţi cu sănătatea noastră)
- Nivelul de feritină: acest test de sânge măsoară rezervele de fier; valorile prea mari sunt corelate cu o îmbătrânire accelerată
- Scurtarea telomerilor: aceștia sunt extremităţile protectoare ale cromozomilor, care se reduc odată cu trecerea timpului (se pot măsura prin analiza sângelui sau a secreţiilor bucale) – fenomenul este asociat cu îmbătrânirea prematură și bolile specifice vârstei
- Tensiunea arterială scăzută: este un factor de risc pentru pierderea echilibrului și căderi
- Densitatea osoasă
Reducerea riscurilor asociate cu pensionarea și îmbătrânirea
- Îngrijirea: odată cu vârsta, este important să tratezi cu maximă seriozitate sănătatea creierului și a organismului.
- Antrenarea forţei și a flexibilităţii: practică regulat exerciţii de rezistenţă, pentru a-ţi conserva masa musculară și densitatea osoasă. O condiţie fizică bună la o vârstă înaintată scade semnificativ riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
- Un regim alimentar anti-îmbătrânire: adoptă o dietă bogată în calciu, vitamina D și alimente cu proprietăţi antiinflamatoare, necesare sănătăţii sistemului osos și articular. Creveţii cresc nivelul de acetilcolină, ajutând memoria, iar cuișoarele sunt un antioxidant puternic.
- Stimularea mintală: păstrează-ţi creierul activ rezolvând puzzle-uri, citind, dezvoltându-ţi abilităţi noi și realizând activităţi sociale, pentru a-ţi îmbunătăţi funcţiile cognitive.
- Ia în calcul suplimentele alimentare: încearcă N-acetilcisteina (NAC), huperzina A, acetil L-carnitina, șofranul și fosfatidilserina (PS). Aceasta din urmă susţine membranele celulelor nervoase și contribuie la îmbunătăţirea memoriei, a atenţiei și a nivelului de cortizol.
- Donează sânge: este o practică recomandată în cazul în care analizele indică un nivel prea mare de feritină.
- Implică-te în activităţi de voluntariat: în acest fel vei rămâne conectat social.
