Dr. Daniel Amen: Îmbătrânirea nu este o sentinţă. Cum îţi păstrezi creierul tânăr după 50 de ani

În imaginarul colectiv, îmbătrânirea este asociată inevitabil cu declinul: memorie care slăbește, corp care încetinește, emoții care se retrag în singurătate. Însă cercetările din neuroștiință, susținute de lucrările lui Daniel Amen, schimbă radical această perspectivă.

Creierul nu îmbătrânește doar pentru că trece timpul, ci mai ales în funcție de modul în care trăim. Pensionarea, pierderea rutinei sau izolarea pot accelera declinul, dar la fel de bine pot deveni puncte de reset și reconstrucție. Longevitatea reală nu începe în corp, ci în deciziile zilnice care susțin sănătatea creierului. Iar vestea esențială este aceasta: îmbătrânirea creierului nu este inevitabilă, ci, în mare măsură, modelabilă.

În mod obișnuit, îmbătrânirea provoacă un declin al funcțiilor cerebrale și sporește riscul de Alzheimer sau demență. Totodată, înaintarea în vârstă intensifică durerile fizice, pe fondul fragilizării sistemului osos și muscular, favorizând afecțiuni precum artrita și osteoporoza. Planul emoțional este la rândul său afectat, bătrânețea putând genera stări de singurătate și depresie, mai ales în rândul celor care se pensionează și sunt nevoiți să renunțe la vechea rutină și interacțiunile sociale. Printre simptomele fizice se numără durerile de articulații, mobilitatea scăzută și o predispoziție mai mare către accidentări. Diagnosticul patologiilor asociate vârstei se bazează de regulă pe teste cognitive, analiza istoricului medical și investigații SPECT.

Una dintre cele mai importante lecții oferite de activitatea noastră în domeniul imagisticii cerebrale este faptul că îmbătrânirea creierului este opțională. Prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase, creierul poate rămâne în formă maximă. În acest fel, putem preveni problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau anxietatea, și atenua simptomele durerii cronice.

Factorii de risc asociaţi cu pensionarea și îmbătrânirea

• Imagistica cerebrală SPECT (poate determina dacă vârsta creierului corespunde cu vârsta cronologică)
• Vârsta
• Exercitarea unei profesii care nu presupune învăţare continuă
• Lipsa preocupării pentru învăţarea continuă
• Singurătatea sau izolarea socială
• Pensionarea fără stabilirea unui nou scop în viaţă
• Niveluri anormale de fier (care accelerează îmbătrânirea)
• Piele uscată sau subţiată
• Reducerea mobilităţii și a flexibilităţii corpului
• Diminuarea masei musculare și a forţei fizice
• Scăderea densităţii osoase
• Stare generală fragilă

Indicatorii importanţi ai pensionării și îmbătrânirii

• Vârsta (pe măsură ce îmbătrânim, trebuie să fim mai atenţi cu sănătatea noastră)
• Nivelul de feritină: acest test de sânge măsoară rezervele de fier; valorile prea mari sunt corelate cu o îmbătrânire accelerată
• Scurtarea telomerilor: aceștia sunt extremităţile protectoare ale cromozomilor, care se reduc odată cu trecerea timpului (se pot măsura prin analiza sângelui sau a secreţiilor bucale) – fenomenul este asociat cu îmbătrânirea prematură și bolile specifice vârstei
• Tensiunea arterială scăzută: este un factor de risc pentru pierderea echilibrului și căderi
• Densitatea osoasă

Reducerea riscurilor asociate cu pensionarea și îmbătrânirea

• Îngrijirea: odată cu vârsta, este important să tratezi cu maximă seriozitate sănătatea creierului și a organismului.
• Antrenarea forţei și a flexibilităţii: practică regulat exerciţii de rezistenţă, pentru a-ţi conserva masa musculară și densitatea osoasă. O condiţie fizică bună la o vârstă înaintată scade semnificativ riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
• Un regim alimentar anti-îmbătrânire: adoptă o dietă bogată în calciu, vitamina D și alimente cu proprietăţi antiinflamatoare, necesare sănătăţii sistemului osos și articular. Creveţii cresc nivelul de acetilcolină, ajutând memoria, iar cuișoarele sunt un antioxidant puternic.
• Stimularea mintală: păstrează-ţi creierul activ rezolvând puzzle-uri, citind, dezvoltându-ţi abilităţi noi și realizând activităţi sociale, pentru a-ţi îmbunătăţi funcţiile cognitive.
• Ia în calcul suplimentele alimentare: încearcă N-acetilcisteina (NAC), huperzina A, acetil L-carnitina, șofranul și fosfatidilserina (PS). Aceasta din urmă susţine membranele celulelor nervoase și contribuie la îmbunătăţirea memoriei, a atenţiei și a nivelului de cortizol.
• Donează sânge: este o practică recomandată în cazul în care analizele indică un nivel prea mare de feritină.
• Implică-te în activităţi de voluntariat: în acest fel vei rămâne conectat social.