Now Reading
Fitness pentru… creier

Fitness pentru… creier

femeie-si-desenul-unui-creier

Memoria poate fi antrenata, la fel atentia sau capacitatea de rezolvare a problemelor. Minunat, dar cum? Simplu: cu exercitiile de brain fitness, un concept nou de a carui utilitate abia incepem sa ne dam seama. Si nu e vorba numai de performantele care descresc odata cu varsta…

„Am inceput sa am probleme cu memoria“, ma plang eu unui amic. „Super! Cu orientarea nu ai stat niciodata bine, deci trebuie sa-ti punem o bratara cu adresa si numele. Cati ani ziceai ca ai?“, ma intreaba el, consolator. Dincolo de gluma, stiai ca poti deveni mai iute la minte prin exercitii de cultivare a „des¬teptaciunii“? Adica a capacitatilor cerebrale pe care le folosim zi de zi si de care ne bucuram ca functioneaza acceptabil de dimineata pana seara, dar de al caror nivel nu suntem constienti (eu stau prost la orientarea in spatiu, ma pierd si in casa, de exemplu). Atentie, memorie, viteza de rezolvare a problemelor, coordonare intre creier si membre (cine nu a fost vreodata sofer incepator?), iti poti creste chiar si toleranta la frustrare (de asta se ocupa viata insasi, dar ajuta, in general, sa stii pe unde te afli). Buuun!

 

Ce este brain fitness?

Pornind de la premisa ca tot ceea ce nu folosim se usuca si cade, vorba lui Pascal Bruckner (sau „se stafideste“, cum spunea bunica mea atunci cand nu-mi foloseam creierul si spuneam ce nu trebuie), m-am pus pe rezolvat exercitii de brain fitness. Concepute de un fost profesor universitar de neurostiinte la Cluj, Dragos Cirneci, sunt deopotriva frustrante – la inceput – si amuzante. Imi era teama ca voi avea un scor deprimant si ca, descurajata, nu voi mai avea energie sa trec la nivelul doi. Nu e nicio problema daca gresesti si nu faci punctajul necesar, o iei de la capat, imi spun. „Rabdare, rabdare, rabdare, rabdare“… e mantra mea de om nascut grabit.

 

Brainiac

Exercitiile de brain fitness dezvolta mai multe abilitati, intre care: atentia, memoria, estimarea, luarea deciziilor, autocontrolul si posibilitatea de a ne angaja in mai multe sarcini simultan. Se fac mereu studii in neurostiinte si se afla mereu noi functii mentale diferite si unde se localizeaza ele, precum si tipul de activitati care le exerseaza. Daca nu-ti antrenezi muschii, la un moment dat se vor atrofia. Stii asta deja. La fel e si cu mintea. Avem capacitati pe care le folosim frecvent si unele de care uitam, pentru ca nu ne sunt necesare. Ele se vor atrofia la fel ca și muschii unui sedentar de cariera. Nu te pacali: daca te epuizezi la birou nu inseamna ca iti antrenezi creierul. Stresul este nociv, el distruge conexiunile cerebrale si grabeste imbatranirea. Fitness-ul cerebral previne povestea aceasta nefericita – in plus, are efecte minunate si pentru prevenirea bolii Alzheimer si a altor boli neurodegenerative.

Asadar, dragi pensionari, daca va imaginati ca dupa 60 de ani singura provocare va fi ce luam din piata, va inselati! Cu cat inaintam in varsta, cu atat trebuie sa dam de lucru locuitorului capricios dintre urechi, creierul nostru. Si daca tinem sa avem alte organe functionale pana la varste inain¬tate, creierul cu atat mai mult trebuie ingrijit, pus la treaba, recompensat din cand in cand, apoi pus la treaba iar. Castigul fitness-ului cerebral e cam de sase luni, pana la un an, apoi trebuie reluat. Dar la cat e de distractiv, merita efortul. „Efectele benefice apar dupa trei-patru saptamani de exersare“, spune Dragos Cirneci. „In principiu, este nevoie de macar 27 de minute pe zi – daca nu zilnic, macar odata la doua zile pentru ca aceste exercitii sa aiba efect. In cazul persoanelor in varsta, antrenamentul trebuie sa dureze șase-opt saptamani, ca sa se vada rezultatele.

 

Joc si invatare

Ma tot opresc pe la 25 de puncte, insuficient sa trec la nivelul doi. Dar nu ma las. Ma descurc binisor la primul exercitiu, cel care imi cere sa retin ce figura geometrica se afla intr-un anumit colt de ecran (pentru pacalire, sunt figuri geometrice identice, dar de culori diferite). Am prins si algoritmul operatiunii, care imi cere sa retin cinci numere aleatorii si apoi sa spun repede care e al patrulea din coada, de exemplu (nu, nu are legatura cu matematica, dar va vand pontul meu: incercati sa retineti numerele fara legatura in grupuri de cate doua, relatia creata astfel intre ele ajuta memoria).

See Also

 

Invatarea poate fi distractiva

Mi se pare grozava posibilitatea de a avea in viitor combinatia de joc si invatare. Sau de joc si antrenament pentru performanta. Daca fotbalul e combinatie de joc si performanta, de efort, de upgrade fizic, dar si de placere, de ce nu ar fi asa si cu lucrurile care tin de creier? Europa are o traditie scolara nefericita, credem ca a invata si a ne perfectiona presupune efort continuu si obositor, nu? Toceala, ingestie de informatie pana la indigestie. Ocazional, rezolvare de culegeri. Fac acum un efort sustinut, incercand sa memorez un sir de numere (doamna de matematica, sper ca cititi) si sa imi amintesc care dintre ele e al treilea de la coada sirului, la cap… dar e antrenant.

De fapt, cam asa ar trebui sa se desfasoare invatarea la orice nivel, cred eu. O buna parte sa fie joc. Recunosc: dincolo de ambitie, imi face placere, chiar daca le repet (exercitiile), pana fac punctajul. „Sa nu ma culc pe o ureche“, imi spun. Sunt tanara, nu voi face Alzheimer in urmatorii 30 de ani, dar, asa cum mi-am obisnuit corpul sa faca zilnic o ora de jogging, asa ar trebui procedat și cu creierul. Lenea, demisia de la efort survin imediat. Mai greu e sa te urnesti. Dar si cand alergi la viteza de croaziera, ce placut e…

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top