Now Reading
Ce efecte psihologice are mastectomia

Ce efecte psihologice are mastectomia

Cătălina Cristescu

Cancerul de sân, dincolo de gravitatea bolii, are și un impact psihologic major. Mastectomia afectează imaginea corporală a femeilor, imaginea de sine și încrederea. Despre efectele psihologice ale acestei intervenții ne vorbește psihologul Yolanda Crețescu.

 

Nu demult Angelina Jolie a atras atenția, din nou, asupra cancerului de sân și riscurilor acestuia, recurgând la o dublă mastectomie, din cauza predispoziției sale genetice de a dezvolta boala.

Citește și:

Ce e endometrioza și cum se tratează

Umorul te ajută să ai o sănătate de fier!

Decizia ei curajoasă nu a fost lipsită de depresie, de sentimente copleșitoare sau de panică în fața realității. Pentru că, psihic, în fața bolii, suntem la fel de vulnerabili, indiferent de statutul pe care îl avem.

 

Ce efecte are mastectomia (scoaterea unuia sau a ambilor sâni, în urma diagnosticării cu cancer de sân) asupra imaginii și stimei de sine?

Yolanda Crețescu: Sânii reprezintă simbolul feminității și, totodată, al sexualității. Într-o societate în care relațiile între posibilii parteneri au o componentă sexuală importantă, în care percepția asupra femeii este raportată, în primul rând, la stimulii vizuali fizici imediați, în care relațiile interumane se bazează și pe felul în care arăți, diagnosticarea cu cancer de sân și iminența operației de mastectomie au un puternic impact asupra imaginii și stimei de sine.

Simbolistica sânilor este foarte importantă și are o istorie lungă, aceștia fiind asociați cu feminitatea, sexualitatea, dar și cu maternitatea.

De aceea, extirparea unui sân este percepută de femeie ca un proces de mutilare, ce are ca rezultat pierderea feminității și distrugerea imaginii de sine.

„Cum voi mai putea să mă mai simt femeie după această experiență?“ este întrebarea oricărei femei după operația de mastectomie. În acest context, este foarte important să conștientizăm că sexualitatea unei femei influențează starea sa de sănătate.

 

Care sunt cele mai frecvente stări și gânduri cu care se confruntă o femeie care urmează această procedură?

Y.C.: În urma operației de mastectomie, femeia poate avea stări depresive cauzate de percepția corporală. De asemenea, își poate face simțită prezența anxietatea recurentă, cauzată de faptul că femeia trăiește întotdeauna cu gândul că boala poate recidiva, ceea ce îi provoacă stări de neliniște profundă, greu de gestionat.

Mai mult decât atât, aceasta poate asocia orice simptomatologie cu o revenire a cancerului. Pentru a pune capăt acestor probleme, rudele apropiate și prietenii trebuie să o însoțească pe pacientă la un control medical de specialitate, care să infirme suspiciunile pe care le are.

De asemenea, din cauza faptului că membrii familiei încearcă să o menajeze permanent pe pacientă, aceasta se va vedea încă bolnavă, chiar dacă s-a vindecat.

Femeia supraviețuitoare a cancerului de sân este percepută în continuare ca fiind sensibilă. De aceea, generează nevoia de a fi protejată permanent, ceea ce îi perpetuează starea de asociere cu boala, o situație deloc confortabilă, deoarece va conduce tocmai către o vulnerabilitate a acesteia.

Cel mai frecvent, boala se dezvoltă în jurul vârstei de 40 de ani, și așa o perioadă critică. Care este impactul ei negativ la nivel social și relațional?

Y.C.: Confruntarea cu cancerul de sân și cu mastectomia determină, pentru o perioadă, o ruptură la nivel social și relațional. Femeile diagnosticate cu această boală în jurul vârstei de 40 de ani sunt afectate și mai mult.

Și asta, deoarece boala le prinde într-o perioadă foarte aglomerată pe toate planurile. Din punct de vedere profesional, cariera este în plină ascensiune;

din punct de vedere conjugal, este perioada în care sexualitatea este cea mai activă, iar din punct de vedere familial, este perioada critică, în care copiii sunt deja adolescenți și trebuie ajutați de părinți pentru a-și gestiona emoțiile și acțiunile.

Prezența bolii va suspenda activitățile pe toate planurile și va determina apariția sentimentului de lipsă de utilitate, de vinovăție pentru boală, precum și de neputință.

 

Ca psiholog, ce ați recomanda femeilor să nu facă într-o astfel de situație?

Y.C.: Nu trebuie să se lase pradă emoțiilor negative. Ele trebuie să se gândească la faptul că, odată ce vor învinge boala, își vor putea relua activitățile sociale, profesionale și familiale, având același rol.

Este doar o perioadă în care trebuie să își adune toate forțele pentru a face față cu bine acestei situații. În acest sens, sprijinul din partea partenerului, a familiei, a prietenilor și colegilor este extrem de important.

Orice revenire la încrederea în propriile resurse, identificarea potențialului social sau profesional ajută la reintegrarea pacientei.

 

Cum afectează această operație relațiile cu partenerul de viață?

Y.C.: În lupta cu boala și în parcurgerea etapelor medicale către vindecare, foarte important este ca femeia să beneficieze de susținerea partenerului de viață. Acesta trebuie să îi dea sentimentul de confort și siguranță, indiferent de ce se va întâmpla.

O atitudine contrară, de posibil abandon, nu va face decât să o determine pe femeie să se învinovățească de cele întâmplate și să îi îngreuneze lupta cu boala, să o facă să se gândească la faptul că ar fi mai bine să renunțe dacă nu îl va avea alături pe soțul sau partenerul său de cuplu.

Cancerul de sân poate afecta comunicarea într-o relație. Confruntarea cu boala, cu stresul procedurilor medicale, cu anxietatea provocată de gândul că există riscul de a nu supraviețui bolii, toate acestea pot determina suferință și reprimarea sentimentelor.

În acest context, poate apărea inhibarea impulsului sexual, situație care poate fi accentuată și de stima de sine scăzută a femeii, care și-a pierdut unul dintre sâni. Acest cerc vicios crește anxietatea și depresia pacientei.

Cum pot fi de ajutor partenerul de cuplu și familia în această perioadă?

Y.C.: Cancerul de sân este boala întristării, a nemul­țumirii de sine și a deprimării, o perioadă a reprimării sentimentelor și a lipsei de atașament față de viitor. Emoțiile înăbușite și ascunse explodează prin cancer.

Menținerea stresului fizic, chimic sau mecanic conduce către anomalia celulară și formarea celulelor canceroase. Psihosomatic, cancerul de sân este boala sufletului, care determină cedarea organului inferior. Întotdeauna, înaintea declanșării cancerului, există un conflict psihoemoțional nerezolvat.

See Also

Există studii care arată corelația între localizarea cancerului în corp, tipul de conflict nerezolvat și centrul reflex emoțional din creier care corespunde emoției trăite: furie, frică, frustrare, tristețe.

Toate aceste sentimente influențează fiziologic corpul. Fiecare centru emoțional este corelat cu un organ specific. Tensiunea centrului face ca stresul să transmită informații greșite organului, ceea ce duce la crearea de celule deformate și atipice.

Apariția cancerului de sân este asociată cu un conflict între mamă și fiică, soție și soț, fiică și mamă.

De aceea, un prim pas ar fi rezolvarea conflictelor emoționale cu membrii familiei, după care, o reîntoarcere la activitățile și ritualurile familiale și relaționale sunt următorii pași de reconectare socială.

În viața de cuplu, reluarea vieții sexuale este necesar să se bazeze pe dorință și plăcere pentru ca endorfinele și, în general, neurotransmițătorii, să aibă participarea lor în recuperarea fizică și psihică a femeii.

 

Există soluția reconstrucției mamare. Contribuie această procedură la ameliorarea stării psihice a unei femei?

Y.C.: Cu siguranță! Reconstrucția mamară aduce femeii sânul lipsă și, odată cu aceasta, stima de sine, încrederea în forțele proprii și imaginea normală pe care fiecare femeie o dorește.

Desigur, există o perioadă de acomodare, în care rănile fizice și cele emoționale sunt tratate și vindecate. Însă, în final, odată cu reconstrucția mamară, există, de cele mai multe ori, un deznodământ fericit.

 

Terapie și grupuri de susținere

Psihoterapia, dacă abordează conflictul emoțional, poate reprezenta o soluție de prevenire a cancerului de sân, dar și o soluție de a face față trăirilor apărute odată cu diagnosticarea și, ulterior, cu scoaterea unuia sau a ambilor sâni.

Așa cum spuneam, cauza cancerului de sân este reprezentată de un șoc traumatic neașteptat, pentru care nu suntem pregătiți emoțional. Cancerele de sân sunt legate de conflicte emoționale materne sau familiale. În maxim doi ani de la trauma emoțională, există riscul de apariție a manifestării somatice.

În ceea ce privește grupurile de suport, acestea s-au dovedit de-a lungul timpului de un real folos și asta deoarece oferă posibilitatea de a împărtăși propria experiență, de a empatiza, de a realiza că nu suntem singuri, de a ne da seama că există soluții și viața își poate relua din nou cursul după confruntarea cu cancerul de sân.

 

Yolanda Crețescu este psiholog.
Telefon: 0726 666 266.Facebook: https://www.facebook.com/Yolanda.r.cretescu/
E-mail: contact@happyminds.ro

 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top