Cateva zile ne mai despart de finalul acestui an scolar. Un an greu pentru noi toti! Profesori, parinti si elevi toti suntem dezamagiti de ceea ce ni se intampla zilele acestea! O dezamagire care doare, mai ales pentru noi, cei care ii indrumam, ii invatam pe cei mici valorile curate ale vietii!
Care mai sunt valorile noastre acum? MINCIUNA, HOTIA, UMILINTA? Sau poate FOAMEA, FURIA, DEZNADEJDEA? Cum sa mai privesti in ochi copilul care asteapta de la tine sa-i explici de ce unii oameni sunt rai, cand tu insuti te tranformi intr-o persoana rece, insensibila, dura, vanzandu-ti chiar si sufletul pentru o bucata de paine? Eu merg la scoala sa-i invat pe copii sa fie Oameni! Sa fie cinstiti, drepti, culti, demni de parintii lor si de neamul lor! Si acum ce sa-i mai invat? Sa fie rai, mincinosi, cinici, lacomi si hoti? Ca altfel nu razbesc in aceasta tara de care, acum, mi-e rusine?
Cum sa fie tanarul de maine? Asa cum l-am descris mai sus, sau un simplu zombie care sa munceasca ca sclavul, pe nimic si fara intrebari? Unde mergem, oameni buni? Incotro se indreapta aceasta minunata tarisoara, pe care Dumnezeu a pictat-o atat de frumos!? Unde sunt valorile si traditiile noastre bazate pe un respect adanc fata de OM? Unde s-a terminat Omenia si cand a inceput Umilinta? Probabil, nu am bagat de seama, fiind inconjurata mereu de suflete curate, nevinovate, de ochii limpezi si frumosi, de cuvintele blande si vesele ale tuturor copiilor mei de la clasa, ingerii mei care-mi dau atata forta sa inteleg si sa vreau sa spun: STOP!
>
