Cheia alimentatiei sanatoase

Cine a spus ca frumusetea vine din interior a avut dreptate... O alimentatie sanatoasa se reflecta intr-un trup sanatos. Si de la cine sa invatam daca nu de la experti, care, pe langa lectia de alimentatie, ne mai ofera si una de stil de viata...

Cum ar trebui sa mancam ca sa ne hranim cu adevarat?
Gheorghe Mencinicopschi: Raspunsul la aceasta intrebare nu e usor, iar schimbarile din mediul social, profesional, cultural il fac inca si mai greu. Complexitatea vine si din faptul ca fiecare individ uman este unic, deci are propriile sale nevoi nutritionale si propria „eficienta“ in extragerea din alimente a principiilor nutritive necesare. Ba chiar mai mult, pentru un anume individ, nevoile si eficienta se schimba cu timpul, odata cu modificarile in statutul social-profesional sau corelat cu alte aspecte
fiziologice.

Ce pot eu sa raspund la aceasta intrebare se limiteaza la aspectele principiale ale chestiunii: anume, nu exista viata fara apa si fara miscare – exercitiul fizic si hidratarea suficienta sunt doua cerinte de baza pentru mentinerea sanatatii. Alimentatia trebuie structurata conform recomandarilor din piramida alimentara.

Alimentele de baza deriva din cereale: paine, paste fainoase, fulgi de cereale – de preferinta, din faina sau cereale integrale si cat mai simplu preparate. Majoritatea energiei de care avem nevoie peste zi ar trebui sa ne-o procuram din carbohidratii asigurati de paine si produse cerealiere, nu din grasimi si dulciuri concentrate.

Urmeaza legumele si fructele, sursa majora de vitamine si fibre alimentare, dar si de carbohidrati (amidon, fructoza). Bine este sa le consumam crude sau preparate doar putin, in abur.

Tot alimente de baza, ce ofera proteine de buna calitate, sunt lactatele. Ele repre­zinta si principala sursa alimentara naturala de calciu care nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica. La fel si ouale, carnea de pui sau pestele, intre care putem alege pentru a varia meniul zilnic. Carnea rosie este sursa principala de fier, absolut necesar pentru sanatate. Consumul sau este recomandat de doua ori pe saptamana.

Ocazional, in cantitati mici, vom consuma grasimi (uleiuri sau grasimi de origine animala – unt) cu salate sau legume. Carnea, lactatele si preparatele din carne au continutul lor intrinsec de grasimi. Asa ca nu mai e cazul sa ungem felia de paine ca sa punem pe ea branza, cascaval sau mezeluri.

Tot ocazional si in portii mici, putem consuma prajituri, bomboane, ciocolata. Si doar la ocazii – bauturi alcoolice.

Grasimile, alcoolul si zaharurile aduc foarte multe calorii dietei, de aceea este bine sa le ocolim, mai ales cand sunt adaosuri la alimente – de exemplu, grasimi tartinabile, grasimi pentru prajit, maioneze, dulciuri concentrate sau bauturi racoritoare.

Va dau un exemplu: multi nutritionisti considera oul un etalon alimentar. Cu doar vreo 90 de kilocalorii, un ou de 60 de grame aduce organismului peste 7 grame de proteine de cea mai buna calitate, 6 grame de grasimi si multi micronutrienti: vitamina D, luteina. Tot atatea calorii aduce un mar mare (de 175 g), care contine si o cantitate semnificativa de fibre si de vitamine.

Daca vrem sa ne hranim corpul, este evident ca vom alege sa consumam ou sau branza, iaurt, carne de pui, peste, iar la desert – un mar. Daca vrem doar sa ne biciuim simtul gustativ, eventual si ficatul ori pancreasul, vom consuma bauturi dulci frumos colorate, prajeli televizate si dulciuri in exces.

Maniera in care preparam alimentele este foarte importanta. Multi oameni spun ca noi, romanii, mancam dintotdeauna cartofi prajiti, carne din untura, carnati si stramosii nostri traiau mult si erau sanatosi si activi.

Aici se strecoara o eroare grava, poate chiar intentionata: bunicii traiau mult pentru ca erau activi, nu invers! Mancau carne prajita, dar un porc de 200 kg era hrana unei familii de minim 4 persoane, pentru jumatate de an. Asta inseamna sub 280 g/zi de persoana, in care intra carne, oase, slanina, sorici. Adica mult mai putin decat consumam noi in prezent. Astazi, lucrurile stau exact pe dos: activitatea fizica, munca fizica s-au redus drastic. Pentru multi dintre contemporani, munca fizica se limiteaza la deplasarea pana la masina si pana la lift. Iar aportul alimentar este exagerat cantitativ si dezechilibrat calitativ, atat prin excese de grasime, sare, zahar, cat si prin carente de vitamine, minerale, oligoelemente, fibre alimentare si alte principii biologic active.

De aceea, insist asupra ideii ca alimentatia, exercitiul fizic si stilul de viata alcatuiesc un ansamblu care mentine sau agreseaza pana la distrugere sanatatea.

Ce alimente nu trebuie asociate?
Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de o mancare concentrata odata. Orice aliment care nu este fruct sau leguma cruda este mancare concentrata. Fiecare aliment este digerat diferit si cu viteze diferite, datorita inaltei specificitati a enzimelor digestive. Una din combinatiile cele mai indigeste este asocierea produselor de carne cu laptele si unele produse lactate. In contact cu aciditatea sucului gastric, proteina cazeinica din lapte precipita, formand un invelis izolator pe bucatile de carne, acestea nemaiputand fi digerate.

Mlta lume bea cafeaua cu lapte. Gresit! Nu se adauga lapte in cafea, pentru ca scade efectul stimulant al cafelei si creste durata de digestie. Acelasi fenomen are loc si la adaosul laptelui in ceai.