Despre feminism și femeile antifeministe (dar atât de feminine…)

În 2003, când România a anunțat că va participa la coaliția SUA de invazie a Irakului, Chirac, oponent fervent al ideii de a-l ataca pe Saddam, a spus că România a pierdut o bună ocazie să tacă. E util să medităm din când în când la ocazia de a tăcea, atunci când vrem să ne exprimăm pe niște subiecte complexe, cu multe nuanțe și implicații. Acesta este sfatul meu pentru Magda Vasiliu, femeie cu vizibilitate, care a postat pe Facebook, spațiu public, enormitatea aceasta despre femei și feminism:

Am citit și recitit acest mesaj încercând să înțeleg dacă e ceva acolo care îmi scapă. Dacă e vorba de vreo antifrază, de vreo subtilă ironie pe care eu nu o prind. Dacă Magda Vasiliu spune, de fapt, altceva decât spune. Am ajuns la concluzia că nu. Ce-i în gușă și-n căpușă. Asta-i tot. Dezolant.

Citește și:

Câteva întrebări despre femei, sex și „transghenderi”

Internetul te face prost, agresiv și foarte încrezător în ideile tale false. Iată cum:

Dragă Magda, în calitate de jurnalistă, ai o responsabilitate pentru ceea ce spui. Oamenii te ascultă și te urmează. Presa, oamenii cu influență ca tine, schimbă comportamente.

Te-ai gândit un pic înainte de a scrie acea enormitate? Am văzut că te-au aprobat mii de oameni, semn că iată, zace latent acolo o pătură de inși confuzați ca tine, care cred că feminismul e refuzul de a purta portjartier (apropo, se scrie fără cratimă), de a te coafa, de a usca levănțică și flori de tei, de a citi și de a face multe gesturi feminine pe care le enumeri tu acolo într-un haos de idei ce mă face să cred că autocontrolul și autocenzura ar trebui să fie un exercițiu zilnic, de dimineață, precum spălatul pe dinți. De exemplu, să repeți de 100 de ori, la trezire: „azi gândesc înainte de a vorbi, număr până la 50 din 2 în 2, apoi deschid gura…”

Spui acolo că „voi fi mâncată de vie de feministe”. Scumpă colegă de breaslă, nu e nevoie să fie cineva feminist sau feministă ca să îți spună că ceea ce scrii tu acolo e superficial, prostesc, și la un nivel al discuției pe care și un elev teribilist de liceu, care își provoacă proful de filosofie pe fond hormonal, l-a depășit odată cu primele lecturi dintr-un compendiu de filosofie explicată copiilor.

Dragă Magda, feminismul nu înseamnă refuzul de a face acele chestii drăguțe, precum uscatul levănțicii, planificarea vacanțelor și schimbul de rețete, purtatul ciorapilor cu dungă și coafatul zilnic, mersul la teatru și operă, scrisul și cititul, purtatul tocurilor. După cum vezi, sunt atentă să te citez exact, am oroare de scoaterea din context, și nu aș vrea să te acuz pe nedrept. Dar oricât mă străduiesc să-ți înțeleg raționamentul, tot nu pot, pentru că e profund viciat.

Azi poți face toate lucrurile astea drăguțe la fel de des. E chiar recomandat. Până una-alta, pe piața maritală succesul este al celor care se situază la extremele spectrului de gen: adică sunt preferate femeile foarte feminine și bărbații foarte masculini. E un dat biologic, nu cultural.

Deci poartă cu încredere tocuri și portjartier. Mă rog, tocurile au și neajunsuri: poziția foarte curbată a labei piciorului va duce, treptat, la retracția tendonului achilean, lucru care duce la dezechilibrul piciorului, se produce o deplasare înainte a forțelor de greutate și partea din față a picioarelor va fi suprasolicitată. În timp, piciorul se deformează; dar acestea sunt detalii, de genul celor cu care tu nu îți bați capul.

Îmi dau seama că ești o estetă (și eu sunt) și că preferi filmele vechi. Și mie îmi plac. Dar nu confund emoția mea estetică cu drepturile sociale. În calitatea ta de jurnalist, de femeie cu influență, nici tu nu ar trebui să o faci.

Spui, lucru stupefiant, că „așa zisa emancipare a femeii a distrus, practic, femeia” (de data asta te-am citat inexact, adică am pus eu cratima și virgulele acolo unde lipseau, din graba condeiului tău, prefer să cred,  nu din agramatism).

Stimată colegă, ce te face să spui așa ceva? Corect ar fi fost, în linia ta logică, să spui: „Emanciparea femeii a dus la dispariția unor comportamente tradiționale, care au fost înlocuite cu altele, și eu sunt nostalgică după acele comportamente și acel stil de viață tradițional”. Nu aș fi avut nimic de comentat.

Când însă generalizezi și dai verdicte catastrofiste în baza unor argumente de o frivolitate fără egal, pierd orice respect.

Dragă Magda,

Feminismul este acea mișcare socială și politică care datează de câteva secole la nivel subteran, dar a căpătat amploare odată cu Mary Wollstonecraft și sufragetele care au luptat pentru dreptul tău de a vota. Puțin respect pentru femeile alea care au îndurat multe pentru ca tu să poți vota!

Feminismul este acea mișcare socială și politică care luptă pentru eradicarea violenței domestice, considerată factor de regres social, și ale cărei victime sunt, cu precădere, femeile. Femeile ca tine și ca mine, care nu au avut șansele tale și ale mele pentru a nu nimeri sub palma unui soț abuziv.

Feminismul este acea mișcare socială și politică ce luptă pentru drepturi reproductive. Dacă ai ajuns să ai un singur copil căruia să i te dedici trup și suflet, și nu 10, care să piardă gradual șansele la atenția maternă și la o viață bună, asta s-a întâmplat pentru că feminismul a dat niște lupte. Devino conștientă de ele și susține-le.

Nu uita că, de-a lungul vremii, doar bărbații au decis câți copii trebuie să facă femeia. Îți convine treaba asta?

Feminismul luptă pentru accesul femeilor la posturi politice, din care femeile să poată decide ce este mai bine pentru alte femei. Pentru că este mult mai greu unui bărbat să fie empatic cu o femeie la a patra sarcină, săracă, și care nu își mai dorește un copil și ar dori să facă întrerupere de sarcină. Istoria arată că bărbații sunt lemn Tănase la evaluarea emoțională a unei atare situații. În general, ei ar vota cu nașterea copilului, fără să se gândească mai departe de atât.

Feminismul este acea mișcare socială și politică ce luptă pentru plată egală și concediu de maternitate plătit (ai avut așa ceva, bănuiesc). Nu cred că ți-ar conveni să afli că ești mai prost plătită decât colegii tăi bărbați pentru aceleași ore de muncă. Feminismul a luptat pentru ca tu să apari la televizor și să fii plătită adecvat. Eu mă bucur pentru asta, dar nu mă bucur când văd cât de puțin pricepi ceea ce ți se întâmplă.

Feminismul luptă, în unele zone ale lumii, pentru ca fetele să nu mai fie măritate la vârste impubere și să aibă acces la educație. Malala Yousafzai este o tânără de 20 de ani care a încasat un glonț pentru asta, pentru că a cerut educație pentru fete. Bucură-te că nu te-ai născut în Pakistan, ca să înțelegi pe pielea ta de ce este necesar feminismul.

Feminismul luptă, în continuare, pentru ca tu să ai dreptul de a purta tocuri și portjartier, nu batic pe cap și fusta până la călcâie. Feminismul luptă pentru libertatea ta, dragă Magda. Sunt victorii fragile. Coaliția pentru Familie vrea ca tu să porți batic și fustă lungă. Ai face bine să susții feminismul.

Feminismul mai luptă pentru chestii subtile, dar deloc bagatele, precum combaterea hărțuirii sexuale (știi cum e să fii înghesuită de șef și amenințată că, dacă nu cedezi avansurilor, zbori de la jobul acela? am o cunoștință care de curând a experimentat așa ceva și mă lupt cu ea să o conving să facă plângere penală).

Feminismul mai luptă pentru combaterea stereotipurilor, de genul „femeile sunt proaste, sentimentale, și nu sunt bune la matematică”. Nu-i așa că nu ești de acord cu acest stereotip? Dacă nu ești, susține feminismul. Știu că ai un fiu, ai face bine să îl crești în spiritul respectului față de femei.

Dacă ai fi avut o fiică, sunt sigură că gândeai mai mult înainte de a scrie ce ai scris. Sexul copilului impactează atitudinile parentale. Se știe că tații de fete sunt mai liberali și, dacă se află în poziții de management, mai înclinați să promoveze femeile. Ciudat e că mamele de băieți sunt uneori mai misogine decât Becali.

Mai spui tu: „când am vrut cariere, joburi, etc, trebuia să ne asigurăm că bărbații pot și vor să gătească, să spele, să calce. Nu ne-am asigurat, și ne-am trezit cu toate pe cap”. Înțeleg de aici frustrarea ta că femeile sunt în continuare supraîncărcate de sarcini domestice peste cele profesionale. Ai dreptate. Dar află că tot feminismul luptă pentru că această situație să fie remediată, și bărbații să preia și ei din încărcătura domestică, așa cum ar fi echitabil. Deci unde greșește feminismul?!

Multe femei perpetuează un patriarhat dezadaptativ, rău cu femeile. Emanciparea femeilor este un fapt bun, Magda. Dacă nu ai fi fost o femeie emancipată, te aflai acum în bucătărie, cu 5 copii după tine și fără drept la replică. Prefer să cred că spusele tale sunt rodul unei pripeli iraționale, nu al unei ignoranțe crase, pentru că ar fi deprimant, dat fiind că lumea te ascultă.

Las deoparte ultimele tale fraze (că străbunicile și bunicile creau „caractere”, iar azi „creăm indivizi”, căci, vorba poetului, „deși vorbești pe înțeles, eu nu te pot pricepe…” Care e distincția între individ și caracter? Care e nocivitatea în a crea indivizi? Mă rog, sunt niște sofisme care nu merită atenție.

Dar te rog, cu cerul și pământul, pentru că ești femeie cu influență, susține femeile. Cuvintele tale pot modifica atitudini, comportamente. Devino responsabilă pentru ceea ce spui. Și, dacă nu știi prea multe, mai citește.

Foto: 123rf.com

Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Jurnal de voluntar în Vama Veche
Jurnal de voluntar în Vama Veche

Am fost de 1 Mai la Vama Veche, în calitate de voluntar, într-un proiect de „harm reduction” al A.L.I.A.T (Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor).

Citeste
Despre moda din PSD și feminism
Despre moda din PSD și feminism

A circulat de curând pe Facebook o poză cu niște doamne din PSD, pozate la vreo sindrofie, o poză pe care am distribuit-o și eu, amuzându-mă pe seama prostului gust vestimentar al acestora. Două amice feministe au criticat distribuirea pozei respective, pe motiv că ea ar fi discriminatorie și că ar lovi în demnitatea femeilor, că e o dovadă de judecată superficială, pe baza aparențelor…

Citeste
Câteva întrebări despre femei, sex și „transghenderi”
Câteva întrebări despre femei, sex și „transghenderi”

Citesc zilele astea, cu stupoare, că oficiali din Vrancea și membri ai Coaliției pentru Familie au blocat un nevinovat eveniment pe tema discriminării femeii. Pe scurt, niște elevi din Focșani au încercat să organizeze o conferință despre discriminarea de gen.

Citeste
Despre feminism și femeile antifeministe (dar atât de feminine...)
Despre feminism și femeile antifeministe (dar atât de feminine…)

În 2003, când România a anunțat că va participa la coaliția SUA de invazie a Irakului, Chirac, oponent fervent al ideii de a-l ataca pe Saddam, a spus că România a pierdut o bună ocazie să tacă. E util să medităm din când în când la ocazia de a tăcea, atunci când vrem să ne exprimăm pe niște subiecte complexe, cu multe nuanțe și implicații. Acesta este sfatul meu pentru Magda Vasiliu, femeie cu vizibilitate, care a postat pe Facebook, spațiu public, enormitatea aceasta despre femei și feminism:

Citeste
Tot despre incidentul de la Muzeul Țăranului Român și tradiționala intoleranță românească
Tot despre incidentul de la Muzeul Țăranului Român și tradiționala intoleranță românească

Pentru că am mai scris un editorial despre incidentul din 4 februarie de la Muzeul Țăranului Român, reiau acest subiect, de data aceasta pentru a reproduce integral comunicatul de presă dat de regizorul Cristian Mungiu în această privință. Vă recomand să îl citiți și să meditați la ceea ce singurul regizor român laureat cu Palme dOr spune despre această nefericită întâmplare, care ne mânjește peste tot în percepția lumii (și nimănui din oficialii de aici nu pare să îi pese):

Citeste
Un film cu gay, Socrate și bula noastră de Facebook
Un film cu gay, Socrate și bula noastră de Facebook

Ce legătură au cele trei concepte din titlu, veți întreba. Să vă explic: ieri se proiecta la Muzeul Țăranului Român filmul „120 de bătăi pe minut”, un film despre comunitatea gay din Paris, în anii 90, și ACT UP, grupul de acțiune civică, alcătuit din tineri gay, ce lupta prin acțiuni de stradă și uneori prin acte de vandalism, pentru vizibilitatea comunității gay și a problemelor sale (respectiv accesul la tratamentele antiretrovirale, care erau în etapa de cercetare la acel moment). În timpul proiecției filmului de la Muzeul Țăranului Român (film care a fost premiat la Cannes cu Marele Premiu), un grup de tineri ortodocși, apărători ai valorilor conservatoare, a intrat în sala de proiecție și a început să cânte imnuri religioase cu intenția clară de a boicota proiecția unui film neconform cu valorile lor.

Citeste