Mind mapping, creativitate structurată

www.shutterstock.com

Mind mapping (sau „cartografierea gândurilor”) reprezintă un model eficient de gândire creativă cu care majoritatea dintre noi suntem familiarizați (chiar dacă ne dăm sau nu seama). Indiferent ce denumire ai ales pentru acest lucru, este posibil să fi folosit mind maps (hărți mentale) de-a lungul educației și a vieții profesionale, pentru a găsi idei noi pentru un nou proiect sau o prezentare, pentru a structura un eseu sau un raport, pentru a planifica o întâlnire sau a recapitula un material înainte de un examen important.

Istoria sa

Unul dintre cele mai vechi exemple documentate de hărţi mentale se regăsește la filosoful Porfir din Tyros, din secolul al III-lea î.Hr., care a folosit metoda pentru a organiza lucrările marelui gânditor Aristotel. Mai târziu, există înregistrări ale filosofului Ramon Llull şi ale lui Leonardo da Vinci, care foloseau aceeaşi tehnică pentru a lua notiţe. Metoda şi-a păstrat popularitatea până în prezent (Al Gore și Bill Gates fiind mari fani ai tehnicii), iar acest lucru se datorează beneficiilor sale dovedite, precum creșterea productivităţii şi a creativităţii și îmbunătăţirea memoriei.

Citeşte articolul integral în cadrul ediţiei de februarie 2021 a Revistei PSYCHOLOGIES.

Alexandra Mărunțelu

Alexandra Mărunțelu este Marketing Specialist & Content Manager la Psychologies România, unde, din 2020, dă glas poveștilor și campaniilor care inspiră comunitatea revistei. Cu pasiune pentru comunicare autentică și conținut editorial de impact, Alexandra îmbină strategia de marketing cu scrisul creativ, pentru a aduce mai aproape de cititori valori precum echilibrul, autocunoașterea și puterea feminității trăite conștient.