Creșterea în greutate – când arată o problemă hormonală?
Creșterea în greutate este una dintre cele mai frecvente preocupări legate de sănătate. De câte ori nu ai auzit expresia „E de la glandă!”? Dar cât de des este, într-adevăr, o cauză hormonală în spatele kilogramelor în plus?
Hai să lămurim împreună când creșterea în greutate poate semnala o problemă hormonală și când este vorba despre stilul de viață.
Creșterea în greutate și tiroida
Glandele sunt de mai multe tipuri și există în corpul fiecărui om. Cea la care se referă expresia „este tiroida”, o glandă endocrină cu multiple roluri în organism. Dacă funcționează la capacitate mică față de normal (afecțiune numită hipotiroidism), se pot acumula kilograme în plus. Acest lucru este confirmat de către medic prin teste de sânge și ecografie, iar tratamentul și monitorizarea atentă sunt esențiale. Odată restabilită funcția normală, slăbirea are loc prin același mecanism despre care discutăm mereu că este singurul care funcționează: deficitul caloric.
Creșterea în greutate și rezistența la insulină
Când vine vorba de afecțiunile ginecologice, cel mai adesea auzim despre SOPC (sindromul ovarelor polichistice). Lucrurile sunt complexe, iar eu voi aborda o singură piesă din acest puzzle complicat: rezistența la insulină. Aceasta se regăsește în mai multe boli, inclusiv la baza diabetului zaharat de tip 2.
Cum funcționează rezistența la insulină?
Imaginează-ți fluxul de sânge ca pe o autostradă, iar mușchii ca pe o parcare. Glucoza din mâncare reprezintă mașinile care intră pe autostradă. Când fluxul de mașini este continuu, apare aglomerația (hiperglicemia). Insulina este polițistul care dirijează mașinile către parcare. Totuși, dacă parcarea este deja plină (rezervele de glicogen sunt la maximum), polițistul nu mai are unde să trimită mașinile. În timp, șoferii încep să ignore semnalele polițistului — aceasta este rezistența la insulină. Deoarece nu pot parca, mașinile rămân pe autostradă sau sunt trimise către „depozitele de la periferie” (transformate în grăsime corporală).
Putem înțelege rezistența la insulină prin două fenomene: aport crescut de glucoză și consum redus al ei. Din acest motiv, diabetul de tip 2 poate fi numit o boală a excesului de energie.
Soluția? Mese echilibrate, pentru a evita surplusul de carbohidrați și MIȘCAREA pentru a goli mușchii de rezervele acumulate.
Creșterea în greutate și hormonul stresului (cortizolul)
Se vorbește deseori despre hormonul stresului. Dar cum este el responsabil de kilogramele în plus? În mod natural și benefic, în condiții de pericol, acționează ca un buton de panică, pentru că eliberează energie rapidă pentru apărare sau fugă. În analogia noastră, forțează ieșirea mașinilor din parcări înapoi pe autostradă.
Stresul cronic înseamnă o stare prelungită în care percepi pericol, întreținută de gânduri și emoții. Autostrada rămâne inundată de glucoză pe care nu o consumăm prin mișcare. Corpul, văzând că „pericolul” nu mai trece, decide să mute toată această energie nefolosită într-un depozit central: grăsimea abdominală. Mai mult, cortizolul face celulele „surde” la semnalele insulinei, întreținând cercul vicios al rezistenței la insulină. Practic, stresul ne îngrașă nu doar prin ceea ce mâncăm (pentru a ne oferi plăcere în situații deranjante), ci prin modul în care ne forțează corpul să gestioneze energia internă.
Somnul insuficient este tot o formă de stres cronic. Un studiu publicat în 2010 a arătat că o singură noapte de somn redus la 4 ore a scăzut sensibilitatea la insulină cu aproximativ 25% la subiecții sănătoși.
Pentru sănătatea hormonală, lucrul cel mai important de reținut este că stilul de viață echilibrat este prima recomandare a medicului, indiferent de afecțiunea despre care discutăm.
Ce poți face practic pentru a preveni creșterea în greutate?
1. „Îmbracă” de fiecare dată carbohidrații: pune lângă ei în farfurie proteină, grăsimi și fibre. Ei vor încetini absorbția glucozei, iar autostrada nu se va aglomera.
2. Evită micul dejun bogat în făină și zahăr. În loc de patiserie sau biscuiți, alege să mănânci dimineața un mic dejun cu proteine și fibre: ouă (fierte, poșate, omletă) cu legume, iaurt cu semințe de chia și fructe, wrap cu somon, avocado și felii de castravete etc.
Folosește proporția farfuriei sănătoase: ½ legume, ¼ proteină, ¼ carbohidrați.
3. Consumă regulat grăsimi (poli)nesaturate – nuci, semințe, măsline, pește gras, avocado etc. Acestea vor contribui la producția sănătoasă de hormoni și vor aduce vitamine liposolubile (A, D, E, K).
4. Nu în ultimul rând, gestionarea stresului este extrem de importantă. Mesajele emise de creier pleacă în organism prin două căi – sistemul nervos și sistemul endocrin. Dacă în mod constant mesajele sunt negative, încărcate de emoții neplăcute, corpul va sta mereu într-o stare de tensiune și de nemulțumire. Amintește-ți că singurul lucru pe care-l poți schimba este propria percepție. Lumea devine un loc mai plăcut când te preocupi de ceea ce stă în controlul tău.
Slăbește mai întâi în minte – programul care transformă creșterea în greutate din blocaj în echilibru
Dacă vrei să faci un pas concret în călătoria slăbitului sănătos, te invit în programul Slăbește mai întâi în minte, realizat și susținut împreună cu Dana Burghel, terapeut holistic, prima femeie coach din România. O colaborare unică dintre un medic și un terapeut, pentru o abordare integrativă asupra slăbitului.
