Iluziile iubirii: de ce confundăm intensitatea cu intimitatea în relațiile erotice

Freepik

Iluziile iubirii ne fac adesea să confundăm intensitatea cu intimitatea, pasiunea cu iubirea și gelozia cu dovada atașamentului. În relațiile erotice, aceste confuzii pot crea dinamici instabile și suferință emoțională. Din perspectiva lui Erich Fromm, iubirea autentică nu este o trăire impulsivă, ci o capacitate care se învață și se construiește conștient.

Ce sunt iluziile iubirii: între mit romantic și maturitate emoțională

În cultura modernă, iubirea este asociată cu pasiune intensă, atracție magnetică și senzația de „suflet pereche”. Însă, în celebra lucrare Arta de a iubi, psihanalistul Erich Fromm propune o perspectivă radical diferită: iubirea nu este un accident emoțional, ci o capacitate care se învață și se exersează.

Fromm susține că majoritatea oamenilor sunt preocupați să fie iubiți, nu să iubească. Ne concentrăm pe imagine, validare și atracție, dar nu dezvoltăm competențele necesare unei iubiri mature.

Pentru el, iubirea autentică se bazează pe patru piloni:

grijă
responsabilitate
respect
cunoaștere profundă a celuilalt

Fără aceste elemente, relațiile erotice pot deveni spații de iluzionare și proiecție.

Iluziile iubirii și mitul „sufletului pereche”

Unul dintre cele mai persistente mituri despre iubire este ideea de suflet pereche. Însă atracția intensă nu indică neapărat compatibilitate profundă, ci poate reflecta nivelul de singurătate interioară.

Când doi oameni experimentează o fuziune rapidă, sentimentul poate fi copleșitor. Dar, din perspectivă psihologică, această intensitate este adesea rezultatul unei nevoi acute de conectare și validare.

Intensitatea emoțională nu este echivalentă cu intimitatea. Intimitatea presupune siguranță, vulnerabilitate asumată și stabilitate.

Iluziile iubirii și modelele din copilărie în relațiile adulte

Fromm distinge între două tipuri fundamentale de iubire experimentate în copilărie:

Iubirea maternă – necondiționată: „Ești iubit pentru că exiști.”
Iubirea paternă – condiționată: „Ești iubit pentru ceea ce devii.”

În viața adultă, avem nevoie de ambele dimensiuni: acceptare și structură, susținere și responsabilizare.

Problemele apar când, în relațiile erotice, căutăm exclusiv validare necondiționată sau, dimpotrivă, iubire bazată doar pe performanță și aprobare.

5 iluzii frecvente ale iubirii în relațiile erotice

1.Intensitatea este confundată cu intimitatea

Intensitatea activează sistemul nervos: dorință intensă, frică de pierdere, oscilări emoționale.
Intimitatea presupune siguranță și deschidere autentică.

O relație tensionată, instabilă, poate părea „vie”, dar nu este neapărat profundă.

2. Pasiunea este confundată cu iubirea

Pasiunea este faza inițială, dominată de idealizare și proiecții.
Iubirea începe când idealizarea se estompează și alegerea devine conștientă.

A iubi matur înseamnă a rămâne prezent și dincolo de intensitatea începutului.

3. Controlul este confundat cu grija

În multe relații, controlul este justificat ca expresie a grijii.
Însă verificarea constantă, limitarea libertății sau impunerea restricțiilor sunt semne ale anxietății, nu ale iubirii.

Grija autentică respectă autonomia celuilalt.

4. Gelozia este interpretată ca dovadă de iubire

Gelozia este frecvent romantizată în cultura populară. În realitate, ea reflectă frica de abandon și insecuritatea personală.

O relație sănătoasă poate include emoții de gelozie, dar nu le transformă în criteriu al valorii sau al intensității iubirii.

5. Durerea intensă este confundată cu profunzimea relației

Există credința că „dacă doare, înseamnă că este iubire adevărată”.
Însă durerea repetitivă și instabilitatea emoțională pot indica un atașament nesigur, nu o legătură matură.

Profunzimea relației se măsoară prin coerență, respect și siguranță, nu prin dramatism.