Qi-ul este bugetul zilnic al sănătății tale

În fiecare dimineață ne trezim cu anumite resurse. Ne ridicăm din pat, mâncăm, gândim, muncim, vorbim, luăm decizii, facem sport, digerăm, avem grijă de copii, răspundem la mesaje, gestionăm emoții și încercăm să păstrăm ritmul unei vieți care, de multe ori, este foarte solicitantă.

Toate acestea presupun consum, consum de Qi. În medicina chineză există un concept fundamental care poate fi folosit foarte bine pentru a înțelege această realitate: Qi-ul.

Qi-ul este unul dintre conceptele centrale ale medicinei chineze și nu trebuie redus pur și simplu la ideea occidentală de „energie”. El descrie funcția, mișcarea, transformarea și activitatea vieții. Într-un organism viu, Qi-ul este asociat cu procesele care susțin funcționarea, adaptarea, transformarea și relația permanentă dintre interior și exterior.

Dacă ar fi să explic însă cât mai simplu acest concept, aș folosi următoarea metaforă: Qi-ul este bugetul zilnic al sănătății tale!

În fiecare zi ai venituri și cheltuieli. Primești, transformi, consumi, refaci și conservi resurse.

Problema nu este că folosim Qi. Viața însăși presupune consum. Problema apare atunci când, zi după zi, cheltuim mai mult decât reușim să refacem.

Ce este Qi-ul în medicina chineză?

În medicina chineză, tot ceea ce este viu presupune mișcare și transformare.

Corpul respiră, digeră, încălzește, transportă, elimină, repară, răspunde la mediu și se adaptează continuu. Qi-ul este unul dintre conceptele prin care medicina chineză descrie această dinamică.

El nu este o substanță care poate fi măsurată ca glucoza din sânge și nici nu trebuie confundat cu energia din fizica modernă. Este un limbaj tradițional, antic prin care este descrisă funcționarea organismului.

Pentru viața de zi cu zi, cel mai important este să înțelegem că Qi-ul nu este ceva complet fix. Organismul primește permanent resurse din exterior și le transformă.

Aici apare diferența dintre ceea ce am putea numi, metaforic, „capitalul cu care pornim” și „veniturile zilnice”.

În medicina chineză există ideea unei resurse constituționale, asociată în special cu Jing-ul ( Esența) Rinichilor ( Organ Energetic), dar există și resurse pe care organismul le produce în fiecare zi din aer, hrană și lichide.

Cu alte cuvinte, nu pornim toți cu aceeași constituție sau baterie internă, dar putem influența semnificativ felul în care ne administrăm resursele.

De unde vine Qi-ul pe care îl folosim zilnic?

Două dintre cele mai importante surse sunt aerul și hrana.

Prin Plămâni, organismul primește ceea ce medicina chineză numește Qing Qi, adică Qi-ul pur al aerului.

Prin Splină și Stomac, în fiziologia medicinei chineze, organismul extrage din alimente și lichide ceea ce este numit frecvent Gu Qi, Qi-ul provenit din hrană.

Aceste resurse sunt apoi transformate și utilizate în funcționarea organismului.

Asta explică de ce, în medicina chineză, respirația, alimentația și digestia sunt atât de importante.Nu este suficient doar să mâncăm. Contează și cât de bine poate organismul să transforme ceea ce primește.

Nu este suficient doar să respirăm. Contează și contextul în care trăim, postura, stresul și capacitatea de a alterna activitatea cu recuperarea.

Putem privi lucrurile foarte simplu:

• aerul furnizează o parte importantă din resursele zilnice;
• mâncarea și lichidele furnizează materia primă pentru transformare;
• somnul și odihna permit organismului să se refacă;
• stilul de viață decide cât de repede consumăm ceea ce producem.

Aceasta este, într-o formă foarte simplificată, economia zilnică a Qi-ului.

Cum cheltuim Qi în fiecare zi?

Consumăm resurse prin aproape tot ceea ce facem.

Munca intelectuală presupune concentrare.

Munca fizică presupune efort.

Sportul presupune adaptare și recuperare.

Digestia presupune transformare.

Stresul prelungit presupune consum.

Emoțiile intense presupun mobilizare.

Boala și recuperarea presupun și ele resurse.

A avea grijă de alți oameni presupune prezență, răbdare, atenție și energie.

Nimic din toate acestea nu este „greșit”.

Problema apare atunci când viața se transformă într-un șir aproape continuu de cheltuieli, iar perioadele reale de refacere devin tot mai scurte.

Un exemplu foarte comun este femeia care se trezește deja obosită, își începe ziua cu cafea, pleacă pe fugă, lucrează ore întregi în fața calculatorului, mănâncă rapid, neregulat sau doar salate pentru mentinerea greutatii, gestionează familia, cumpărăturile și casa, apoi încearcă să facă și sport pentru că „trebuie să aibă grijă de sănătate”.

Seara, când în sfârșit are câteva minute pentru ea, stă pe telefon până târziu pentru că acela este singurul moment în care simte că nu îi mai cere nimeni nimic.

A doua zi, ciclul se repetă.

Privită izolat, fiecare activitate pare normală.

Privite împreună, ele pot crea o balanță dezechilibrată.

Cheltuieli: muncă, stres, concentrare, responsabilități, sport, griji.

Venituri: hrană, aer, somn (putin), liniște, recuperare/relaxare/odihna.

Corpul poate tolera fără probleme o zi mai grea.

Poate tolera chiar și perioade solicitante.

Problema apare atunci când minusul devine stil de viață.

Nu este suficient să mănânci „sănătos”

În medicina chineză, digestia este foarte importantă tocmai pentru că organismul trebuie să transforme ceea ce primește.Poți avea o dietă impecabilă pe hârtie și totuși să fii obosit.

Poți mânca cele mai sănătoase alimente, dar dacă mesele sunt foarte neregulate, dacă mănânci mereu pe fugă sau dacă digestia este deja slăbită, organismul poate să nu transforme optim ceea ce primește.

Acesta este unul dintre motivele pentru care medicina chineză nu analizează doar lista alimentelor, ci și felul în care ele sunt consumate. Contează momentul mesei, temperatura, prepararea, cantitatea, regularitatea și, mai ales, răspunsul individual al corpului.

O masă sănătoasă mâncată în șapte minute în fața laptopului, în timp ce răspunzi la e-mailuri, nu este aceeași experiență pentru organism ca o masă consumată în liniște si tihnă.

De aceea, una dintre ideile importante este aceasta: nu contează numai ce pui în farfurie, ci și cât de bine poate corpul tău transforma ceea ce îi oferi în resurse.

Respirația: sursa pe care o uităm cel mai ușor

Vorbim foarte mult despre mâncare și mult mai puțin despre aer.

În medicina chineză, Plămânii au un rol fundamental în relația dintre organism și mediul exterior.

Respirația este una dintre formele continue de schimb dintre noi și lumea din jur.Cu toate acestea, stilul de viață modern ne face să petrecem multe ore pe scaun, în spații închise, uneori într-o postură care limitează respirația amplă.

Stresul poate modifica și el felul în care respirăm.Nu este nevoie să transformăm respirația într-o altă sarcină de bifat. Dar este util să ne amintim că organismul nu se hrănește doar prin ceea ce mâncăm.

Aerul este și el parte din această economie zilnică a resurselor.

Când și activitățile „sănătoase” devin o cheltuială

Un aspect foarte important este că nu orice activitate sănătoasă este, în orice context, o formă de refacere.Uneori putem transforma inclusiv wellness-ul într-o formă de performanță.

Trebuie să facem sport, să medităm, să ne facem pașii, să bem suficientă apă, să gătim sănătos, să facem journaling, să ne urmărim somnul, să avem o rutină de dimineață și una de seară.Toate acestea pot fi utile.

Dar uneori corpul nu mai are nevoie de încă o sarcină.Are nevoie de odihnă.

Un antrenament intens poate fi excelent pentru o persoană odihnită și bine hrănită. Pentru cineva care doarme de luni întregi câte cinci ore pe noapte și trăiește într-o stare continuă de stres, același antrenament poate deveni încă o solicitare.

Contextul contează.

Cum putem rămâne „pe plus” cu bugetul nostru de Qi?

Nu există o formulă perfectă și nici aceeași soluție pentru toată lumea.

Dar există câteva principii simple:

1. Hrănește organismul regulat.Corpul are nevoie de materie primă pentru a produce și transforma resurse.
2. Respectă somnul și recuperarea.Odihna nu este timp pierdut. Este una dintre condițiile prin care organismul își poate susține funcțiile.
3. Nu transforma fiecare minut într-o sarcină.Pauza reală are și ea o funcție.
4. Observă balanța pe termen lung.O zi aglomerată nu este o problema. Un an întreg de epuizare poate deveni.
5. Adaptează efortul la resursele reale.Nu este nevoie să funcționezi la aceeași intensitate în fiecare zi.

Qi-ul nu trebuie economisit. Trebuie administrat.

Scopul nu este să trăim cu frica de a „consuma Qi”. Viața consumă Qi. Iubirea consumă Qi. Munca consumă Qi. Creșterea unui copil consumă Qi. Învățarea consumă Qi. Sportul consumă Qi. Creativitatea consumă Qi.

Și toate acestea pot da sens vieții.Problema nu este consumul.Problema este lipsa refacerii.

Poate că una dintre cele mai simple întrebări pe care ni le putem pune la finalul unei zile este aceasta:

Astăzi am cheltuit mai mult decât am reușit să refac?

Nu trebuie să avem în fiecare zi un răspuns perfect.

Dar dacă răspunsul este „da” săptămâni, luni sau ani la rând, organismul ne va transmite, mai devreme sau mai târziu, că balanța are nevoie de ajustare.

Pentru că sănătatea nu se construiește doar prin ceea ce facem.

Se construiește și prin capacitatea noastră de a ne reface după ceea ce facem.

Sănătatea ta se construiește din felul în care îți cheltuiești și îți refaci Qi-ul.

O oferta speciala cititoarelor Psychologies de a isi reface rezervele de Qi!