Now Reading
Pot fi femeile la fel de agresive ca barbatii?

Pot fi femeile la fel de agresive ca barbatii?

Revista Psychologies

Natura inzestreaza barbatul cu trasaturi mai aspre si cu o personalitate asijsderea, in comparatie cu firea si felul de a fi mai sensibile ale femeii. Cu toate acestea, reusesc deopotriva sa fie agresivi, chiar daca modul de manifestare sau factorul declansator pot sa difere.

Psihosocial, agresivitatea si violenta sunt explicate ca fiind comportamente invatate: fie ca raspuns la o frustrare, fie pentru a atinge anumite scopuri sau in urma observarii unor comportamente asemanatoare. Acestea sunt trasaturi de personalitate, abilitati cognitive sau de socializare care pot tine de o serie de elemente culturale si socioeconomice, toate laolalta actionand ca predispozitii, factori situationali si declansatori.

Structural, nu am avea de ce sa facem o diferenta intre sexe la capitolul agresivitate, intrucat psihicul fiecaruia se formeaza si prin educatie. Dar chiar daca avem aceleasi premise, ne impartim in taberele culturale pe care le cunoastem, ne afiliem, ne modelam in cadrul unor norme ce ne sunt impartasite prin educatie. Baiatul mic va fi considerat a avea tendinte de lider daca devine dur si incearca sa se impuna, in timp ce fetitei i se va face observatie ca nu e frumos sa fie rea.

Valentin Protopopescu, psihanalist, explica astfel: „Agresivitatea este forma de existenta a unei pulsiuni pozitive, cea care ne tine in viata si ne obliga sa luptam pentru supravietuire. Problema este de intensitate, forta si grad de mediere. Daca agresivitatea masculina este mai violenta fizic, prin apelul la forta bruta, dar si la sentimente precum sadismul, agresivitatea feminina poate primi o expresie mai rafinata, ceea ce nu o face deloc mai blanda. Este adevarat: ceea ce unii numesc instinctul matern, poate inhiba in buna masura pornirile agresive ale femeilor. Cea care da viata doar cu un efort psihic major, poate conveni ca o poate si lua“.

Spunem ca barbatii pot deveni agresivi, exercitandu-si astfel controlul asupra altora, din cauza unei provocari aduse stimei de sine sau integritatii, in timp ce femeile devin agresive fiindca isi pierd controlul din pricina stresului. „Cred ca sunt exact pe modelul din filme, acela in care ea se enerveaza si arunca cu farfuriile in perete. Este adevarat, rar recurg la asemenea manifestari, dar recurg.

Pur si simplu simt ca se acumuleaza atata tensiune in mine, incat voi exploda, si atunci cred ca modul meu de eliberare este sa arunc cu ceva. O singura data am aruncat o carte in capul cuiva care ma enervase ingrozitor si atunci mi-am dat seama ca nu e bine sa am asemenea iesiri. Parca nu eram eu. Prefer sa mai trantesc telefonul sau sa sparg cate un pahar, ceva, decat sa ma manifest asa de violent asupra vreunei persoane…“, se confeseaza A.

 

Tipuri de agresivitate

In timp ce barbatii sunt mai inclinati sa isi manifeste fizic agresivitatea, femeile o vor exprima verbal. In timp ce barbatii vad in agresivitate o trasatura pozitiva a lor si poate chiar un semn de masculinitate, femeile se simt vinovate dupa o asemenea manifestare. Pentru ca imaginea pe care o cultivam si careia ii corespundem prin gen, nu permite eliberarea furiei, ci mai degraba stapanirea ei. Noi suntem pacifiste de fel, tandre si afectuoase, iar dezlantuirile acestea contrazic sensibilitatea care ne e specifica.

„Eu injur. Daca as folosi expresia «ca un birjar», as ramane totusi eleganta. Sa spunem ca nu sunt genul de persoana care sa si controleze nevoia de a rabufni verbal limitandu-se la un «la naiba!». Folosesc repertoriul masculin, chiar daca lipseste obiectul de referinta si, evident, colegele si prietenele mai pudice sunt uimite de reactiile mele. M-am rusinat o perioada, dar, sincer, cand simt ca ma infurii rau sau cand sunt stresata la maximum, verbalizez intens. Asta e, asa sunt… imi descriu frustrarile prin injuraturi. Apogeul acestor manifestari este, de regula, in trafic“, recunoaste M.

Totodata, la indemana femeilor este si agresivitatea pasiva. Nu este straina nici barbatilor, dar am putea spune ca femeia a facut din ea o arta. Refuzul, negarea, ignorarea sunt manifestari de acest gen care denota o furie reprimata, pe care vrem totusi ca celalalt sa o perceapa, sa o simta pe pielea lui. Iar daca suntem la capitolul manifestari mascate ale agresivitatii, am putea vorbi despre ceea ce unii cercetatori numesc „agresivitate indirecta“, adica barfa.

Fie ca vorbim de rau o persoana, o criticam cand nu este de fata, raspandim zvonuri sau ii dezvaluim secretele, toate acestea nu sunt decat forme ale agresivitatii, mult mai intalnite la femei decat la barbati. Am apelat tot la psihanalistul Valentin Protopopescu sa ne explice diferentele dintre barbati si femei in privita acestei manifestari si am aflat ca „natura umana este unitara, inclusiv in planul manifestarii agresivitatii. Este dificil de defalcat comportamentul sau reactia agresiva in functie de sex. Sigur, daca ar fi sa speculam, am putea spune ca agresivitatea feminina are un mai mare acces la ordinul simbolic.

Ea pare sa fie mai mladiata, mai metaforizata, mai «indirecta». De fapt, explicatia este de tip antropologic: beneficiind de o forta fizica mai redusa in raport cu barbatul, femeia acceseaza mai des codul cultural, isi simbolizeaza si rafineaza forma de manifestare a agresivitatii. Fireste, exista si femei care isi exprima nemediat agresivitatea, recurgand la o forma bruta, primara, instinctiva. Oricum, comportamentul agresiv este relativ la gradul de instructie, la sorgintea sociala si familiala, la tipul de societate etc. As merge chiar mai departe si as spune ca agresivitatea feminina se exprima cu mai multa virulenta si incisivitate cand primeste expresie verbala“.

 

Sefele sunt altfel?

De cate ori oare nu am auzit atat din partea barbatilor, cat si din partea femeilor ca au o sefa-zbir? Sunt nenumarate situatiile in care, daca ne plangem de o atitudine agresiva din partea unei colege de munca, aceasta are o functie de conducere. La fel de adevarat este ca, venind de pe o pozitie superioara noua, este o agresivitate care ne frustreaza, intrucat nu putem riposta cum poate ne-am dori.

„Inainte de acest loc de munca, lucram intr-o companie din domeniul medical, de unde am ajuns sa imi dau demisia pentru ca nu imi mai suportam directoarea. Nici acum nu stiu cum reusesc sa reziste colegii care au ramas. Caracteristicile ei principale sunt rautatea, lipsa de respect, furia si o doza de paranoia, cred. Vesnic era nervoasa si nemultumita, toate discutiile cu noi le purta pe un ton de superioritate, parca tot timpul trebuia sa pupi pamantul pe unde calca si sa ii multumesti pentru favoarea de a ti se adresa. Cred ca doar asa stia sa conduca, impunandu-se prin starea de neliniste – si chiar teama – pe care o genera“, ne povesteste D., 36 de ani, reprezentant de vanzari.

See Also

 

Mai mult stres

Se poate ca femeile aflate intr-o pozitie de conducere sa simta mai acut stresul generat de toate responsabilitatile care le revin, alaturi de responsabilitatile care provin din celelalte roluri de indeplinit (sotie, mama). Nivelul de stres, alaturi de teama de esec si de nesiguranta pe fortele proprii, poate fi ingredientul care acutizeaza comportamentul unei persoane deja inclinate spre o manifestare mai agresiva.

„Cred ca problema poate fi «rasturnata»: femeile cu functie de conducere sunt mai agresive pe drumul de «cucerire» a conditiei de «sef» si nu atunci cand deja au acces la acea demnitate. Devenita lider, femeia poate reveni «la sentimente mai bune», isi poate regasi instinctul matern, infiindu-i pe subalternii barbati, transformand comunitatea intr-o familie largita.

Cand nu mai concureaza cu nimeni, ea poate renunta la «armatura psihica» de tip masculin. Desigur, daca femeia-sef a adoptat integral un comportament masculin, daca s-a identificat cu o paradigma «virila», pierzandu-si feminitatea (adica toleranta, blandetea, intelepciunea), atunci ea poate evolua la fel ca si orice lider masculin, al carui comportament este bizuit pe discretionarism, autoritate intangibila, omniscienta si cinism“, ne spune psihanalistul.

In concluzie, femeile si barbatii sunt agresivi, chiar daca se manifesta in forme diferite. Lipsa testosteronului si, evident, a fortei fizice, modeleaza agresivitatea femeilor in forme mai subtile, mai indirecte.

 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top