Oamenii care au schimbat psihiatria și psihoterapia vin la București

De la cercetătorul înnobilat pentru contribuția sa la medicină și unul dintre cei mai citați specialiști în tulburarea bipolară, până la oamenii care rescriu astăzi ce știm despre ADHD, autism, psihoterapie și stimularea creierului: între 5 și 7 noiembrie, Conferința HOPE for Affective and Severe Disorders aduce la București 15 profesori și cercetători internaționali de prim rang.

Marile schimbări din medicină nu ajung întotdeauna în atenția publicului odată cu numele celor care le-au produs. Uneori, însă, cercetarea unui profesor pe care pacientul nu l-a auzit niciodată ajunge câțiva ani mai târziu în cabinetul medicului: într-un diagnostic mai corect, într-un tratament ales mai precis sau într-o alternativă pentru situația în care metodele clasice nu au funcționat.

Aceștia sunt, în mare parte, oamenii reuniți anul acesta la Conferința HOPE for Affective and Severe Disorders.

Prof. Sir Robin Murray este unul dintre cei care au schimbat fundamental felul în care medicina înțelege schizofrenia și psihoza. Cercetările sale au contribuit decisiv la modelul neurodezvoltării și la înțelegerea relației dintre vulnerabilitatea biologică și factorii de mediu. În 2011 a fost înnobilat pentru servicii aduse medicinei.

Prof. Eduard Vieta, unul dintre cei mai citați cercetători din lume în tulburarea bipolară, participă la această ediție într-un moment cu o semnificație specială pentru HOPE. În 2026 se împlinesc exact 10 ani de când Clinica HOPE implementează programul de psihoeducație Colom–Vieta, prin programul „Navigând între Poli”. Aniversarea a fost chiar argumentul care l-a convins să participe. În același timp, cercetarea în bipolaritate intră într-o etapă nouă: Prof. Vieta este coautor al amplului studiu genomic publicat în Nature, iar la HOPE va prezenta cele mai noi date rezultate din această zonă de cercetare.

ADHD-ul este reprezentat de două dintre vocile care au schimbat profund domeniul. Prof. Jan Buitelaar a dus cercetarea ADHD-ului la intersecția dintre genetică, neuroimagistică, cogniție și clinică, contribuind la înțelegerea sa ca tulburare complexă de neurodezvoltare. Prof. Margaret Sibley a adus date esențiale despre evoluția ADHD-ului după copilărie, de la adolescență până la viața adultă, despre fluctuația simptomelor, funcțiile executive și tratament.

În autism și neurodiversitate, Prof. Lawrence Fung, de la Stanford University School of Medicine, conduce Stanford Center for Neurodiversity and Human Potential și Neurodiversity Clinic, iar Dr. Valerie Gaus aduce peste 30 de ani de experiență în psihoterapia adulților autiști și în adaptarea CBT pentru această populație. Împreună, reprezintă una dintre marile schimbări ale ultimilor ani: de la autismul privit aproape exclusiv ca diagnostic al copilăriei la neurodiversitate pe întreg parcursul vieții.

În schizofrenie, Prof. Stefan Leucht reprezintă un alt tip de influență asupra medicinei. Prin meta-analize și comparații complexe între tratamente, cercetarea sa încearcă să răspundă uneia dintre întrebările fundamentale ale psihiatriei clinice: dintre toate opțiunile disponibile, care funcționează mai bine, pentru cine și cu ce efecte adverse? Este genul de cercetare care transformă mii de studii individuale în decizii utile pentru pacientul real.

Iar psihiatria actuală merge deja mult dincolo de medicație. Prof. Chris Baeken, președintele European Society for Brain Stimulation, lucrează la frontiera dintre neuroimagistică și neuromodulare, de la TMS și iTBS către stimulare cerebrală din ce în ce mai precisă și personalizată. Prof. Andrea Fagiolini aduce perspectiva depresiei rezistente, a tulburării bipolare și a noilor strategii de tratament personalizat.

O altă zonă în care știința schimbă deja practica este cronoterapia. Prof. Daniel Smith cercetează relația dintre ritmurile circadiene și tulburările afective, iar Dr. Tone Henriksen a dus această perspectivă până în studii clinice asupra folosirii luminii și întunericului în tratamentul tulburărilor bipolare. Somnul, lumina și ora la care trăim nu mai sunt doar recomandări generale de stil de viață; pot deveni parte din intervenția terapeutică.

Psihoterapia are aceeași greutate în program. Prof. Stefan Hofmann, unul dintre cei mai influenți cercetători contemporani ai domeniului, este unul dintre dezvoltatorii Process-Based Therapy, o direcție care mută întrebarea de la „ce protocol folosesc pentru acest diagnostic?” către „ce procese mențin problema acestui om și ce trebuie schimbat concret?”.

DBT este reprezentată de Prof. Fragiskos Gonidakis și Dr. Miikka Häkkinen, cu experiență importantă în dezvoltarea și implementarea modelului în Europa. Discuția merge dincolo de tulburarea de personalitate borderline, către dereglare emoțională severă, comportamente suicidare și de autovătămare, impulsivitate și tulburări alimentare.

„Pentru mine, acesta este adevăratul «wow» al conferinței: îi aducem la București pe oamenii din spatele dovezilor. Nu doar oameni care vorbesc despre psihiatrie și psihoterapie, ci oameni care au schimbat domeniul, au creat metode, au produs cercetarea pe care se bazează practica și lucrează acum la ceea ce vom folosi în următorii ani. Conferința a fost inițiată de mine împreună cu Prof. Ioana Micluția și ne-am dorit de la început ca aceste mari nume internaționale să intre într-un dialog real cu profesorii și clinicienii români.”
— Dr. Gabriella Bondoc

În panelurile conferinței participă și Prof. Ioana Micluția, Prof. Virgil Radu Enătescu, Prof. Cătălina Tudose, Conf. Șerban Turliuc, Prof. Ion Udriștoiu, Prof. Bogdan Ovidiu Popescu, Prof. Dafin Mureșanu, alături de alți specialiști români. Prin ei, temele internaționale sunt puse în legătură cu experiența clinică și cercetarea din România, de la psihiatrie și psihogeriatrie până la neurologie, neuroplasticitate și resursele biologice ale creierului.

Într-o perioadă în care sănătatea mintală are tot mai multe figuri publice, HOPE propune un alt criteriu de relevanță: cine a produs dovezile, cine a schimbat domeniul și cine lucrează acum la ceea ce urmează.

De la genomica tulburării bipolare la neurobiologia ADHD-ului, de la schizofrenie la autismul adult, de la psihoterapie și DBT la cronoterapie, neuroplasticitate și stimulare cerebrală, HOPE for Affective and Severe Disorders aduce la București o imagine a sănătății mintale așa cum arată ea astăzi — și cum începe să arate medicina de mâine.

5–7 noiembrie 2026 | Novotel București
15 credite EMC pentru medici | 15 credite profesionale pentru psihologi
Acreditare COPSI nr. SCP2938B / 21.08.2026

Înscrieri pe site-ul conferinței:
https://medwayevents.ro/hope-for-severe-affective-disorders-2026/

CADOU pentru cititorii Psychologies-foloseste codul LUCKY25 pentru 25 % reducere la taxa de inscriere.