Putem să oprim autosabotajul și să ne oferim o șansă reală la succes

„Când începem să reușim — adică atunci când începem să depășim îndoiala de sine și autosabotajul, când ne dezvoltăm abilitățile și evoluăm către un nou nivel — exact atunci apare panica. Panica ne semnalează că suntem pe punctul de a trece o graniță importantă. Că ne aflăm înaintea unei schimbări semnificative…”— Steven Pressfield

Ca psiholog, am observat acest tipar de autosabotare la o mare parte dintre clienții mei. Tocmai pentru că știu cât de mulți oameni se simt blocați în acest cerc vicios, am simțit să scriu acest articol — în speranța că va oferi claritate, sens și câteva unelte utile pentru cei care se regăsesc.

Ce este autosabotajul?

Potrivit lui Brenner (2019), autosabotajul apare atunci când ne sabotăm singuri — fizic, mental sau emoțional — sau când ne subminăm, voit ori nu, succesul și starea de bine, acționând împotriva propriilor noastre scopuri și valori.

Pe scurt, autosabotajul este un set de comportamente și gânduri — conștiente și inconștiente — care ne împiedică să ieșim din tiparele toxice și să evoluăm.

Semne că te autosabotezi:

1. Comportamente de evitare:

• Procrastinare
• Renunțare când lucrurile devin grele
• Lipsă de asertivitate

2. Tensiuni în relații:

• Ții totul în tine și explodezi brusc
• Nu tolerezi greșelile altora
• Îi critici excesiv pe cei din jur

3. Atitudine care îți frânează creșterea:

• Gânduri negative repetitive
• Renunți înainte să încerci

4. Menținerea relațiilor toxice:

• Alegi parteneri nepotriviți
• Te sacrifici ca să-i salvezi pe ceilalți
• Te pierzi în relație

5. Dezorganizare și indecizie:

• Nu știi să prioritizezi
• Rămâi prins(ă) într-o buclă de indecizie legată de lucruri mici
• Spui „da” la prea multe lucruri și te simți copleșit

Cum se manifestă autosabotajul mai concret?

În relații:

– Alegi parteneri nepotriviți

– Provoci conflicte

– Refuzi să îți iei angajamente și să te implicit mai mult

– Te pierzi în relație și uiți de tine

La locul de muncă:

– Îți gestionezi prost timpul

– Ești indecis(ă)

– Cauți perfecțiunea și ajungi să procrastinezi

– Te confrunți cu sindromul impostorului

5 pași pentru a ieși din autosabotaj

1. Devino conștient(ă) de tiparele tale

Observă ce le declanșează și cum reacționezi. Practica de mindfulness te ajută să observi aceste reacții fără judecată.

Activează starea de calm cu gesturi simple:

– respirație conștientă

– scanare corporală

– mâna așezată pe inimă

Conectează-te cu tine și ascultă: Ce îți spune corpul tău în aceste momente?

2. Scrie într-un jurnal

Notează-ți gândurile și comportamentele. Vezi ce legătură există între ele. Odată ce-ți așterni gîndurile pe hârtie, încep să-și piardă din putere.

Poți împărți pagina în două coloane:

• Coloana 1: Gândul declanșator „Nu sunt suficient de bun(ă) pentru acel proiect.”
• Coloana 2: Comportamentul rezultat „Am amânat atât de mult încât a trecut deadline-ul și acum nu mă mai pot înscrie.”

Jurnalul devine astfel oglinda în care te poți vedea cu claritate.

3. Înlocuiește gândirea rigidă cu gândire flexibilă

Gândirea rigidă de tipul alb-negru: reușesc sau eșuez, sunt bun(ă) sau sunt praf, este o gândire a extremelor. În realitate, însă, între aceste extreme există multe nuanțe. Înlocuirea acestui tip de gândire cu una mai flexibilă nu e ușoară, dar este esențială.

Spre exemplu:

• Înlocuiește „Trebuie să reușesc din prima”
• Cu „Este ok să greșesc și să învăț din asta pentru a face mai bine pe viitor.”

Fă acest exercițiu ori de câte ori simți că gândirea rigidă își face simțită prezența.

4. Acceptă ideea de eșec

Privește fiecare încercare care nu iese așa cum ți-ai fi dorit ca pe o lecție care îți antrenează mușchiul rezilienței.

Uite cum poți să începi să îți atrenezi acest mușchi:

• Creează-ți provocări mici, în afara zonei de confort (ex: să-ți exprimi o opinie, să te înscrii la un curs, să ceri ceva ce-ți dorești).
• Dacă lucrurile nu ies, întreabă-te: Ce am învățat? Ce aș face diferit data viitoare?

În timp, vei vedea că acest mușchi va deveni mai puternic prin constanță, intenție și răbdare.

5. Exersează autocompasiunea

Învață să-ți vorbești blând, cu suportivitate. Greșelile nu te definesc. Ele doar te formează.

• Vorbește cu tine ca și cum ai vorbi cu un copil care are nevoie de sprijin.
• Pune-ți mâna pe piept și spune: „E greu acum, dar sunt aici cu mine. Sunt în siguranță. Sunt demn(ă) de iubire și acceptare, chiar și când greșesc.”

Autocompasiunea înseamnă să îți oferi ție ceea ce ai fi avut nevoie să îți ofere ceilalți.

Gânduri de final

Ne zbatem mult pentru a obține fericire, recunoaștere și împlinire. Dar, paradoxal, atunci când suntem aproape să le atingem, intervine o voce interioară care ne spune că le nu merităm cu adevărat.

Autosabotajul apare când nu credem că merităm binele sau succesul spre care ne îndreptăm.

Expertul în meditație Will Williams numește acest comportament „transformarea propriei vieți într-o profeție autoîmplinită”, comportament care ne face să ratăm conștient oportunitățile de creștere și să rămânem blocați într-o atitudine de pasivitate.

A deveni conștient(ă) de tiparele tale de autosabotaj este un pas esențial spre vindecare.

Ori de câte ori simți că începi să gândești și să te comporți în moduri familiare, dar contraproductive, oprește-te pentru un moment.

Întreabă-te:

– Ce poveste îmi spun acum?

– Este un gând de tip „totul sau nimic”?

– Sunt pe cale să ratez o oportunitate minunată pentru că mă autosabotez?

Schimbă povestea pe care ți-o spui.

Dă-ți voie să pășești în următoarea etapă a vieții tale.