Cu banii la terapie

Relaţia noastră cu banii este adesea mult mai complicată decât credem. Dincolo de bugete, calcule și planuri de economii, se ascund rușini, frici, moșteniri de familie și tipare emoţionale pe care rar le punem sub lupă. Pornind de la această realitate, Școala de Bani aduce o nouă perspectivă în educaţia financiară din România, terapia financiară.

Am stat de vorbă cu Claudia Oprescu, coordonatoarea proiectului, și cu Mirela Oprea, psihoterapeut și creator al cursului „Cu banii la terapie”, despre cum putem face pace cu banii, de ce informaţia nu este suficientă fără vindecare emoţională și cum ar putea arăta o Românie mai împăcată financiar și emoţional.

Viziunea Școala de Bani

Revista Psychologies: De ce aţi simţit nevoia să introduceţi și componenta emoţională în educaţia financiară prin acest curs de terapie financiară?

Claudia Oprescu: Pentru că în aproape 10 ani de Școala de Bani, am învăţat că de multe ori, problemele financiare nu pornesc doar din lipsa informaţiei, ci dintr-o relaţie tensionată, uneori inconștientă, pe care oamenii o au cu banii.

Ne-am dat seama că educaţia financiară clasică trebuie completată cu o înţelegere emoţională a comportamentului nostru financiar – pentru că știm ce trebuie să facem, dar nu întotdeauna reușim să aplicăm, poate că avem niște bariere psihologice care ne împiedică să luăm deciziile bune pentru noi. Acest curs aduce exact această punte: între teorie și realitatea interioară a fiecăruia dintre noi.

R. P.: Cum a evoluat Școala de Bani de la lansare și ce v-a învăţat această călătorie despre nevoile financiare reale ale românilor?

C. O.: Școala de Bani a început ca un program de educaţie financiară al cărui obiectiv a fost să îi ajute pe români, de toate vârstele, să se împrietenească nu doar cu banii lor, dar și cu noţiuni financiare de bază. În timp, am ajuns să vorbim cu peste 800.000 de români și am înţeles că finanţele personale nu sunt doar despre cifre, ci și despre povești personale, emoţii, rușine, frică, dar și dorinţă de libertate și autonomie. Așa am decis să dezvoltăm proiecte mai profunde, alături de specialiști psihoterapeuţi, precum „Cu banii la terapie”, care adresează și dimensiunea psihologică a relaţiei cu banii.

R. P.: Ce tip de reacţii sau nevoi aţi observat în comunitate atunci când vorbim despre relaţia emoţională cu banii?

C. O.: Surprinzător sau nu, foarte mulţi oameni s-au simţit văzuţi și înţeleși atunci când am început să vorbim despre rușinea de a nu avea bani, frica de a-i pierde sau vinovăţia de a-i avea. Am descoperit o nevoie profundă de validare emoţională și de dialog sincer despre cum ne raportăm la bani – nu doar raţional, ci și afectiv. Reacţiile au fost emoţionante și ne-au confirmat cât de
important este acest demers.

R. P.: Cum ajută cursul „Cu banii la terapie” să construim o cultură financiară mai conștientă în România?

C. O.: Cursul este o invitaţie la introspecţie și conștientizare. Ne ajută să ne înţelegem propriile tipare financiare, să descoperim ce credinţe moștenim, cum ne-a influenţat familia și ce putem schimba. În acest fel, educaţia financiară nu mai e doar un set de reguli, ci devine o formă de cunoaștere personală. Iar când înţelegi cine ești în relaţia cu banii, poţi lua decizii mai sănătoase, mai asumate. Așa contribuim la o cultură financiară matură și echilibrată.

R. P.: Care este cea mai importantă lecţie despre bani pe care crezi că ar trebui să o învăţăm încă din copilărie?

C. O.: Că banii sunt un instrument, nu un scop. Și că relaţia cu banii se învaţă prin modelare: prin cum ne văd copiii gestionând emoţiile, nu doar bugetul. Dacă le transmitem încredere, responsabilitate și libertate în raport cu banii, le dăm un fundament solid pentru viaţa adultă. Cred că una dintre cele mai valoroase lecţii este aceasta: banii reflectă relaţia noastră cu noi înșine – cu valorile,
limitele și dorinţele noastre.

Claudia Oprescu lucrează de peste 15 ani în domeniul comunicării, are experienţă în responsabilitate socială corporativă și sustenabilitate, training și management de proiecte naţionale și internaţionale. Școala de Bani BCR este cel mai amplu program de educaţie financiară din România. Printr-o platformă educaţională plină de resurse practice și instrumente valoroase, utilizatorii învaţă cum să își gestioneze mai eficient finanţele personale și să își atingă obiectivele financiare pentru o viaţă mai bună. Din 2016 și până în prezent, peste 2 milioane de români și-au îmbunătăţit cunoștinţele de educaţie financiară prin Școala de Bani.

Mai multe informaţii pe www.scoaladebani.ro.

Auto-terapia financiară în practică

R. P: Cum ai gândit structura cursului „Cu banii la terapie”? Ce a fost cel mai important pentru tine când l-ai construit?

Mirela Oprea: Am construit cursul pornind de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu noi atunci când NU reușim să avem o relaţie bună cu banii, deși știm teoretic ce ar trebui să facem? Mi-am dorit să prezint câteva dintre comportamentele financiare nesănătoase, precum: anorexia financiară, negarea financiară, susţinerea financiară excesivă, dependenţa financiară, confuzia sau încâlcirea financiară, infidelitatea financiară, etc.

Mai întâi am descris succint aceste comportamente, apoi am creat o serie de chestionare prin care cei care vor face cursul vor putea să îşi dea seama dacă practică aceste comportamente şi în fine, am creat o serie de exerciţii inspirate din domeniul terapiei financiare. Ce a fost cel mai important pentru mine în acest demers? Să ofer un spaţiu de reflecţie și dezvoltare, bazat pe rezultate ale unor cercetări din domeniu, care să ajute cursanţii să își recunoască propriile tipare şi să pornească pe drumul modificării celor care nu le (mai) servesc. Cursul este, în esenţă, o invitaţie la împăcare emoţională cu banii.

R. P.: Ce oferă acest curs diferit faţă de alte resurse de educaţie financiară? De ce este nevoie de o abordare psihologică?

M. O.: În România avem multe resurse de educaţie financiară: programe variate, cărţi de popularizare, podcasturi, canale de youtube, etc. Informaţia relevantă există, este de calitate şi este de multe ori gratuită! Dar nu întotdeauna simpla informare poate genera schimbarea. Ştim cu toţii că trebuie să economisim sau să investim, dar câţi dintre noi facem asta? Unii dintre noi avem nevoie de ceva în plus: mentorat sau coaching financiar, un profesionist care să ne ajute să ne stabilim obiective financiare şi să le realizăm pas cu pas.

Dar uneori nici asta nu e suficient, pentru că poate în istoricul personal au existat răni emoţionale, traume legate de bani şi tipare de comportament disfuncţionale, moştenite poate din generaţie în generaţie, credinţe limitative care vin din moşi strămoşi şi care anulează oricâtă informaţie de calitate există, pentru că acolo e nevoie mai întâi de un proces de integrare sau chiar de vindecare.

Iar pentru aceste persoane există terapia financiară, o disciplină mai nouă, care a apărut în ultimii 20 de ani şi în care mă specializez şi eu. Terapia financiară ajută oamenii să gândească diferit faţă de bani, să simtă şi să se comporte diferit faţă de ei, prin adresarea eventualelor traume financiare sau a altor cauze profunde ale unei relaţii nesănătoase pe care o avem cu banii. Atunci când relaţia cu banii scârţâie, cel mai adesea nu e vorba despre bani. Ci despre resorturi psihologice complexe şi foarte adesea, inconștiente. Pentru că banii sunt deseori o problemă psihologică, mascată ca una financiară. Prin urmare, cursul oferă o abordare integrativă: terapie financiară, nu doar educaţie, astfel încât să înţelegi cine ești tu în relaţie cu banii.

R. P.: Spune-ne mai multe despre exerciţiile de auto-terapie financiară – ce fel de transformare pot produce?

M. O.: Am inclus în cursul nostru un set de nouă exerci ţii care să ajute cursanţii să exploreze tipare financiare transgeneraţionale, atitudini și povești care le-au modelat perspectiva asupra banilor, momente importante ale poveștii financiare personale, amintiri şi emoţii, viziunea cu privire la viitorul financiar pe care cursantul şi-l doreşte.

Poate nu ar trebui să spun asta aici, dar unul dintre exerciţiile mele preferate este cel în care cursanţii scriu o scrisoare banilor ca şi când aceştia ar fi… un prieten. Trebuie să răspundă la întrebări precum: Cum ţi se pare că te comporţi cu acest prieten special? Îl cauţi des? Îl ţii la distanţă? El te caută pe tine? Te ţine la distanţă? Ce ar putea să aprecieze el la felul în care te comporţi cu el? Ce gesturi de prietenie faci faţă de el? Ce ar putea să îţi reproşeze legat de felul în care îl tratezi?

E un exerciţiu foarte profund şi atunci când facem acest exerciţiu în sala de curs văd multe lacrimi care încep să se scurgă care mai liniştite, care mai învolburate, pe obrajii cursanţilor, sub emoţia revelaţiilor pe care le au răspunzând la aceste întrebări. Pentru că atunci când cineva își explorează amintirile financiare timpurii, poveștile de familie despre bani, nu face doar un demers cognitiv, ci o
formă de vindecare simbolică.

Am avut un cursant care ajungea mereu la limită cu banii. Făcea mulţi bani, dar şi pierdea mulţi, ca într-un fel de carusel financiar. Cu exerciţiile acestea el şi-a dat seama că i se întâmpla asta pentru că în tinereţe, când intra în vreun bucluc financiar, mama sa venea mereu şi îl „salva”. Mama lui nu îi spusese niciodată că îl iubeşte, dar el simţea iubirea ei atunci când ea îi dădea lui bani ca să iasă de la ananghie. A fost şocat să îşi dea seama de această legătură. După curs, caruselul financiar a încetat şi în sfârşit a reuşit să pună în practică toate acele principii de educaţie financiară pe care la nivel raţional le ştia foarte bine.

Transformarea vine din răspunsuri la întrebări precum: De ce mă simt vinovat când câștig mulţi bani? Cui „dovedesc” că nu merit mai mult? Cât din relaţia mea cu banii e, de fapt, relaţia mea cu iubirea, cu controlul sau cu siguranţa?

R. P.: Ce ţi-ai dori ca participanţii să simtă sau să înţeleagă la finalul acestui curs?

M. O.: Mi-aș dori ca participanţii să înţeleagă că o relaţie tensionată cu banii nu este neapărat despre bani şi să simtă că stă în puterea lor să schimbe această relaţie. Aş vrea să înţeleagă că banii nu sunt „doar bani”, ci sunt reflecţii ale familiilor din care provenim, ale identităţii noastre, ale atașamentelor, ale libertăţii interioare, ale visurilor pe care le adăpostim în inimile noastre.

R. P.: Cum îţi imaginezi România dacă tot mai mulţi oameni ar face pace cu banii și cu emoţiile lor legate de bani?

M.O.: În primul rând, mi-aş dori ca în România serviciile de educaţie şi coaching financiar să fie tot mai mult aşezate pe baze solide, ştiinţifice. Începe să existe destul de multă cercetare în acest domeniu şi nu mai trebuie să bâjbâim. Trebuie mai degrabă să citim studiile relevante şi să construim programe bazate pe ele, mai degrabă decât pe experienţe personale care sună bine, reţete motivaţionale sau promisiuni de îmbogăţire rapidă.

Avem deja la dispoziţie modele validate, cum sunt cele dezvoltate de Brad Klontz (unul dintre fondatorii terapiei financiare) sau de Asociaţia pentru Terapie Financiară din SUA, care ne arată clar cum traumele financiare, convingerile inconștiente și tiparele transgeneraţionale influenţează relaţia noastră cu banii. Apoi, îmi imaginez o Românie în care terapia financiară devine un limbaj curent al grijii de sine, al vindecării și al curajului de a trăi armonios. O Românie în care nu ne mai rușinăm de lipsă, ci o vedem ca pe un semnal că trebuie să ne uităm la ceva anume din psihicul nostru. O Românie în care nu mai compensăm prin exces, nu mai epatăm și nu mai transmitem mai departe suferinţa financiară. Visez la o societate în care oamenii își dau voie să își privească relaţia cu banii cu sinceritate și blândeţe, fără vină, ruşine sau teamă. Oameni care înţeleg că felul în care cheltuie, economisesc sau evită banii nu e o problemă de logică sau disciplină, ci o poveste nespusă despre iubire, siguranţă și identitate.

Mirela Oprea este licenţiată în psihologie şi ştiinţele educaţiei, doctor în ştiinţe politice şi sociale, psihoterapeut integrativ, coach certificat, expert în schimbări sociale şi de comportament şi autoarea cărţii „Dream Management. Fişa postului pentru cei care aleg să fie managerii propriilor vieţi”. Mirela a dezvoltat Metoda COPIL® de realizare a aspiraţiilor personale, un corpus de tehnici
psihologice bazate pe dovezi ştiinţifice, prezentate pentru publicul larg.

Mai multe informaţii pe www.mirelaoprea.com.