Dr. Alina Dascălu: Menopauza în epoca medicinei inteligente
Într-un moment în care medicina vorbește tot mai mult despre prevenţie, personalizare și longevitate, sănătatea femeii capătă o nouă profunzime.
În acest interviu, Dr. Alina Dăscălu vorbește despre felul în care tehnologia schimbă medicina feminină, despre rolul echilibrului hormonal în calitatea vieţii și despre soluţiile care pot ajuta femeile să traverseze menopauza cu mai multă claritate, confort și încredere.
Psychologies: În ultimii ani, medicina a evoluat spectaculos odată cu tehnologia. Cum vedeţi această transformare în zona sănătăţii feminine și ce câștigă concret pacienta din această nouă întâlnire dintre medicină, inovaţie și personalizare?
Dr. Alina Dascălu: Medicina a evoluat spectaculos în ultimii ani, iar în ginecologie acest progres se vede foarte clar. Astăzi, tehnologia ne oferă diagnostice mai precise și tratamente mai eficiente, mai bine tolerate și adesea mai puţin invazive pentru pacientă.
Transformarea nu ţine doar de chirurgia laparoscopică sau robotică, ci și de felul în care putem aborda afecţiuni care, altădată, ajungeau rapid la intervenţie chirurgicală sau rămâneau insuficient tratate. De la refacerea planșeului pelvin până la proceduri moderne cu laser CO2 sau radiofrecvenţă, medicina actuală poate susţine mai bine confortul, funcţionalitatea și calitatea vieţii femeii.
Poate cea mai importantă schimbare este însă personalizarea. Nu mai vorbim despre soluţii standard, ci despre tratamente construite în funcţie de corpul, istoricul și nevoile fiecărei paciente. Medicina modernă nu tratează doar o problemă, ci privește femeia în ansamblul ei.
Se vorbește tot mai mult despre longevitate, dar nu doar în sensul de a trăi mai mult, ci de a trăi bine. Ce înseamnă, din perspectiva dumneavoastră, longevitatea feminină și ce rol joacă echilibrul hormonal în această ecuaţie?
Dr. A.D.: Longevitatea feminină înseamnă să rămâi activă, lucidă, autonomă și conectată la propria viaţă cât mai mult timp. Pentru femei, această longevitate are și o dimensiune profund legată de identitate, de starea de bine, de relaţii, de intimitate și de felul în care se simt în propriul corp. Nu este vorba doar despre a trăi mai mult, ci despre a trăi bine. În această ecuaţie, echilibrul hormonal are un rol central. El influenţează energia, somnul, metabolismul, claritatea mentală, starea psihică și vitalitatea generală.
Un organism echilibrat hormonal răspunde mai bine la tot ce înseamnă prevenţie, alimentaţie corectă, mișcare și igienă a stilului de viaţă. De aceea, sănătatea hormonală este o componentă esenţială a longevităţii feminine.
Cum s-a schimbat modul în care înţelegem astăzi menopauza, într-o epocă în care avem acces la mai multă tehnologie, mai multe investigaţii și tratamente mai rafinate decât în trecut?
Dr. A.D.: Cred că prima mare schimbare este faptul că, astăzi, vorbim despre menopauză și începem, în sfârșit, să o înţelegem. Multă vreme, acest subiect a fost un tabu, iar femeile erau lăsate să suporte în tăcere bufeurile, tulburările de memorie, episoadele de brain fog sau alte stări de disconfort, ca și cum toate ar fi fost „normale” și de îndurat.
Care sunt semnele că o femeie nu ar trebui să normalizeze disconfortul și ar merita să ceară ajutor medical specializat pentru simptomele menopauzei?
Dr. A.D.: Nu există o listă fixă de semne pe care o femeie trebuie să le bifeze integral ca să știe că are nevoie de ajutor. Mai degrabă, fiecare femeie își cunoaște corpul și simte când apar schimbări care nu îi sunt familiare, lucruri pe care înainte nu le trăia. Iar după vârsta de 40 de ani, aceste modificări merită privite cu mai multă atenţie, pentru că pot avea legătură cu începutul premenopauzei.
Semnale de alarmă pot fi stările de brain fog, dificultăţile de concentrare sau de memorie, iritabilitatea, nervozitatea, schimbările emoţionale mai intense ori un sindrom premenstrual care devine mult mai accentuat decât era înainte. Toate acestea pot indica faptul că organismul trece printr-o perioadă de tranziţie hormonală. În astfel de situaţii, este important ca femeia să nu normalizeze disconfortul și să nu își spună pur și simplu că „așa e de la o vârstă”. Merită să discute cu un medic ginecolog sau endocrinolog și să facă investigaţiile necesare, pentru a înţelege dacă se află în premenopauză și care este cea mai potrivită formă de sprijin pentru corpul ei.
Terapia de înlocuire hormonală rămâne pentru multe femei un subiect înconjurat de teamă și confuzie. Cum funcţionează, de fapt, această terapie și pentru cine poate deveni un sprijin real în anii de perimenopauză și menopauză?
Dr. A.D.: Mi-aș dori ca terapia de înlocuire hormonală să nu mai fie privită doar prin prisma fricii. În ultimii ani, discuţia medicală s-a nuanţat, inclusiv prin actualizarea avertismentelor privind raportul dintre beneficii și riscuri. Asta nu înseamnă că terapia este potrivită pentru toate femeile, ci că trebuie evaluată individual, nu respinsă din teamă. În esenţă, terapia compensează declinul hormonal din perimenopauză și menopauză. În perimenopauză, hormonii nu dispar, dar se dezechilibrează, ceea ce poate duce la brain fog, tulburări de memorie, iritabilitate, somn perturbat și disconfort general. La menopauză, scăderea hormonală devine mai accentuată, iar simptomele se resimt mai clar. Tocmai de aceea, tratamentul trebuie personalizat, în funcţie de etapă, simptome, istoric medical și profilul fiecărei paciente.
Terapia poate fi un sprijin real atât în perimenopauză, cât și în menopauză, mai ales atunci când sunt afectate claritatea mentală, echilibrul emoţional, somnul și calitatea vieţii. În plus, miza ei nu se reduce la controlul bufeurilor: scăderea estrogenului se asociază și cu creșterea riscului cardiovascular și cu pierderea de masă osoasă. De aceea, pentru femeile la care indicaţia este corect stabilită, terapia poate aduce beneficii importante asupra stării generale și a protecţiei osoase. În privinţa riscului cardiovascular, lucrurile trebuie nuanţate: terapia nu este recomandată universal ca prevenţie, dar, atunci când este iniţiată la momentul potrivit și monitorizată corect, nu se consideră, în general, că va crește riscul cardiovascular la femeile mai tinere, aflate în apropierea menopauzei. Cheia rămâne personalizarea și supravegherea medicală atentă.
Procedurile de rejuvenare destinate femeilor aflate la menopauză sunt uneori privite superficial, ca intervenţii de confort sau de estetică. Ce tratează ele, de fapt, și cum influenţează calitatea vieţii de zi cu zi?
Dr. A.D.: Aceste proceduri sunt adesea privite superficial, ca și cum ar ţine doar de confort sau de estetică. În realitate, ele au un rol funcţional și terapeutic foarte clar. Nu vorbim despre „cosmetică”, ci despre regenerare tisulară, despre susţinerea sănătăţii intime și despre recâștigarea unui confort pierdut odată cu scăderea estrogenului și diminuarea colagenului.
În menopauză, dar uneori chiar din premenopauză, multe femei se confruntă cu uscăciune vaginală, senzaţie de arsură, usturime, disconfort în viaţa de zi cu zi sau durere la contactul intim. Sunt simptome reale, care afectează nu doar viaţa sexuală, ci și starea generală de bine, încrederea în sine și relaţia femeii cu propriul corp.
Procedurile de rejuvenare vaginală urmăresc tocmai această refacere: stimulează producţia de colagen, susţin lubrifierea, îmbunătăţesc elasticitatea ţesuturilor și contribuie la redarea confortului local. Fie că vorbim despre laser CO2, radiofrecvenţă, PRP sau alte soluţii moderne, scopul lor este să trateze efectele atrofiei vaginale și să ajute femeia să își recapete o viaţă normală, nu să răspundă unui ideal estetic.
Miza acestor intervenţii este una profund legată de calitatea vieţii. Când sănătatea intimă este afectată, întreaga stare a femeii are de suferit. Iar când această zonă este îngrijită corect, beneficiile se văd în confort, în vitalitate, în relaţia de cuplu și, mai ales, în felul în care femeia se simte în propriul corp.
Dacă ar fi să transmiteţi un mesaj femeilor care intră în această etapă a vieţii cu teamă, rușine sau senzaţia că trebuie să accepte în tăcere schimbările corpului, care ar fi acela?
Dr. A.D.: Nu trebuie să vă fie rușine și nici teamă. Menopauza nu este o boală, ci o etapă firească din viaţa femeii. Important este să știţi că nu sunteţi obligate să suportaţi în tăcere schimbările corpului: există explicaţii, există soluţii și există ajutor. Cereţi sprijin, informaţi-vă corect și aveţi încredere că această etapă poate fi trăită cu echilibru, demnitate și stare de bine.
