Dragostea trece prin stomac?
Când vorbim despre iubire, ne gândim aproape instinctiv la inimă vs creier. Dar emoțiile profunde, cum sunt atașamentul, siguranța, dorința de apropiere, par a fi influențate de o conversație care se întâmplă în background: cea dintre intestin și creier. Comunicarea pe axa intestin – creier ne-ar putea ajuta să înțelegem de ce „avem fluturi în stomac” când ne îndrăgostim.
Intestinul nu este doar un organ cu rol în digestie. Aici găsim microbiota: miliarde de bacterii, aproape la fel de numeroase ca numărul total al celulelor noastre. Cercetările sugerează că microbiota influențează producția și metabolismul unor substanțe implicate în starea de bine, siguranță și calm. De exemplu, aproximativ 95% din serotonina corpului este produsă de celule din intestin, într-un proces modulat de bacteriile intestinale. Deși această serotonină nu ajunge direct în creier (nu trece de bariera creierului), microbiota influențează nivelurile cerebrale de serotonină prin alte căi, cum ar fi semnale trimise prin nervul vag, modularea inflamației. Aceste mecanisme afectează modul în care ne reglăm emoțiile, cât de deschiși suntem către ceilalți și cât de ușor simțim apropierea.
Pentru a iubi, avem nevoie să ne simțim în siguranță. Studiile sugerează că axa intestin – creier contribuie la reglarea stresului. Când microbiota este echilibrată (prin alimentație), inflamația scade, ne simțim mai calmi și conectați. Ca urmare, suntem mai empatici, mai disponibili emoțional. În schimb, stresul cronic, conflictele relaționale sau anxietatea pot deregla activitatea din intestin. Apar tensiunea abdominală, balonarea sau disconfortul. Emoțional, simțim iritabilitate, dificultatea de a ne conecta.
Senzațiile de atracție, încredere sau, dimpotrivă, neliniște nu apar doar în minte. Ele sunt și rezultatul unor semnale care pornesc din corp, în special din intestin, și ajung la creier. De aceea, iubirea este adesea viscerală: o simțim înainte să o gândim. Dincolo de influența experiențelor anterioare, prejudecăților și tiparelor predefinite pe care le avem, axa intestin – creier ar putea aduce o explicație în plus de ce unele relații „se simt bine” din prima clipă.
Despărțirile, gelozia sau frica de abandon activează circuite biologice similare cu cele ale stresului fizic. Intestinul reacționează rapid: se modifică tranzitul, apetitul, chiar și compoziția microbiotei. Astfel, durerea emoțională poate fi prelungită de reacțiile corpului, creând un cerc vicios între suferința psihică și cea fizică.
Ce să facem? Privită prin lentila axei intestin – creier, iubirea nu este doar o emoție romantică, ci o stare de reglare a corpului. Când intestinul și creierul comunică armonios, ne simțim în siguranță, conectați și deschiși.
Alimentația variată, bogată în fibre și alimente fermentate, somnul regulat, mișcarea și managementul stresului susțin sănătatea fizică, dar hrănesc și capacitatea noastră de a iubi și de a fi iubiți. Când ne hrănim corespunzător, îngrijim și resursele emoționale. Și invers: când traversăm o perioadă dificilă relațional, să avem grijă de corp, în loc să ignorăm tot, afundându-ne în suferință.
Deși mecanismele exacte sunt încă în cercetare, tot mai multe studii confirmă legătura dintre sănătatea intestinală și cea emoțională. Să avem grijă de ce și cum mâncăm poate fi un pas concret către disponibilitatea noastră de a hrăni relații mai sănătoase.
Rețetă
Tort rapid cu frișcă și zmeură
blat de tort | 2 tuburi frișcă | 750 g zmeură | sirop pentru blat | două pătrățele ciocolată neagră
Însiropăm două foi de blat. Punem alternativ o foaie de blat, un rând de frișcă, fructe de zmeură. Presărăm ciocolată neagră rasă.
Număr calorii – fiind un tort de sărbătoare, nu numărăm.
Dana Dobrescu este coach nutriţie și wellbeing și mentor mindfulness în programul educaţional „Gustă cu atenţie. Bucură-te de moment”.





