Now Reading
Élisabeth Roudinesco și abisurile psihice ale lumii de azi

Élisabeth Roudinesco și abisurile psihice ale lumii de azi

Avatar photo
elisabeth-roudinesco-și-abisurile-psihice-ale-lumii-de-azi

La începutul anilor 2000, în zorii unei formări psihanalitice, am avut privilegiul de a o vedea la București pe Élisabeth Roudinesco, autoarea celei mai complexe cronici genealogice a psihanalizei, o istorie la care a participat direct și a cunoscut personal pe numeroși protagoniști. Am regăsit-o acum, la fel de lucidă, tranșantă și elegantă, în noua noastră lume, aparent atât de surprinzătoare, dar ale cărei resorturi intim pulsionale ea le dezvăluie cu claritate, indicând în același timp cu precizie gradul lor de tensiune.

Psychologies: Sunt recunoscătoare că ați acceptat să stăm acum de vorbă, la 15 ani de Psychologies în România și la peste 30 de ani de la revenirea psihologiei în învățământul universitar din România, respectiv după aproape 3 ani pandemici în care interesul pentru tot ce ține de câmpul psihologic a crescut exponențial în întreaga lume. Este un moment potrivit pentru a privi în urmă și a înțelege istoria și genealogia ideilor și pentru a ne gândi la viitorul lor. În condițiile lumii noastre digitalizate, cum vedeți viitorul unei noțiuni cum este inconștientul? Am detectat acum tendința de a-l înlocui cu „subconștientul”, care este, se înțelege, mai ușor de domesticit sau de dresat prin hipnoză sau NLP.

Élisabeth Roudinesco: Subconștientul a existat dintotdeauna. Însă inconștientul, și el, a existat și există. Și se manifestă. Nu va înceta să existe, după cum nici psihanaliza nu-și va înceta existența. Ea se află acum în criză din pricina concurenței pe care i-o fac alte terapii, dar nu este deloc gata să dispară. Dovadă stă faptul că în fostele țări comuniste a avut loc începând cu 1989 o renaștere a psihanalizei. În lume la ora actuală cei mai importanți sunt psihologii clinicieni – și aceștia nu sunt neapărat psihanaliști. Crește din ce în ce mai mult interesul pentru ceea ce înseamnă intim, sine, fie că i se dă sau nu numele de inconștient. În România există psihanaliști și psihanaliză – în timp ce există țări în care aceasta nu există sau psihanaliștii activează clandestin, de exemplu disimulați în spatele altor activități: de psihiatri, de critici literari, de psihoterapeuți. Așa se întâmplă în Iran, unde psihanaliza este tratată ca un soi de Satană. Peste tot în lume dictatura este cea care împiedică dezvoltarea psihanalizei. Nicio cultură nu este aprioric incompatibilă cu abordarea psihanalitică – dar nevoie de un stat de drept pentru ca ea să existe, deoarece este nevoie de libertate de asociere. Există culturi în care psihanaliza a început să se dezvolte imediat ce a existat democrație – este cazul Japoniei. În Rusia ea a început să se dezvolte din nou odată cu căderea Zidului Berlinului – și Putin nu a interzis-o. Psihanaliza s-a implantat în Rusia la începutul secolului XX, apoi a fost interzisă în 1949, ca „știință burgheză”. Psihanaliza se dezvoltă și în Ucraina. În Africa nu există prea multă psihanaliză deoarece acolo activează vindecătorii. În Tunisia și Algeria psihanaliza este depășită de alte psihoterapii.

Citește continuarea articolului în ediția de decembrie 2022 – ianuarie 2023 a revistei Psychologies sau abonează-te și primește revista lunar, prin curier.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top