Sotul meu este indragostit de o pustoaica, desi sustine ca sunt "doar prieteni" - pentru mine semnele sunt, totusi evidente - vorbesc intr-una la telefon, sau pe Mess... Mi-a interzis sa o sun sau sa o amenint in vreun fel... Spune ca pentru mine nu mai simte decat afectiune, ca nu are de gand sa ne paraseasca (avem un copil) si ca nu am decat sa-mi gasesc si eu un prieten.
Sunt disperata, sufar inimaginabil de tare, dar lacrimile mele nu fac decat sa il indeparteze si mai tare. Incerc sa fiu puternica si sa nu-i mai fac reprosuri, poate cu timpul isi revine si isi da seama ce nebunie face, dar nu stiu cat o sa mai rezist. Ma mai mentine in viata doar gandul ca fiul meu are nevoie de mine
>
