Mohandas Gandhi, avocatul bunavointei

 

Biografie

• Mohandas Karam­chand Gandhi se naste pe 2 octombrie 1869 in casta Vayshia (comercianti).
• La 18 ani pleaca la University College din Londra, sa studieze Dreptul.
• Se alatura Societatii Vegeriene si se im­pri­eteneste cu membri ai Societatii de Teoso­fie, care studiau religia buddhista.
• 1915: se intoarce in India, ca avocat.
• In decembrie 1921, Gandhi e ales in Con­gre­sul indian.
• In vara lui 1934, au avut loc trei atentate asupra sa.
• Moare asasinat pe 30 ianuarie 1948.

Supranumit Mahatma, „Marele Suflet“, avocatul Mohandas Karamchand Gandhi este cunoscut azi pentru lupta sa nonviolenta contra ocupantului britanic. Apostol al nesupunerii civile si al tolerantei religioase, practicant asiduu al postului si al meditatiei, el a lasat lumii o mostenire spirituala imensa.

Fiu si nepot de prim-ministri, Mohandas Gandhi se naste la Porbandar, in micul principat Gujarat, situat in estul Indiei, in casta negutatorilor. Casatorit la varsta de 12 ani, el isi paraseste sapte ani mai tarziu sotia si pe cei patru copii pentru a studia Dreptul in Anglia, in pofida interdictiei castei sale.

Recrutat in armata in Africa de Sud, el cunoaste discriminarea rasiala, incepe sa militeze pentru drepturile compatriotilor sai si fondeaza Congresul Indian al Nasterii.

La reintoarcerea in India, dupa 20 de ani petrecuti in strainatate, el gaseste tara ruinata si infometata. Parcurge atunci mii de kilometri pentru a trezi constiintele, multiplicand apelurile la nesupunere civila in randurile taranilor si muncitorilor.

In 1930, el se afla in fruntea Marsului Sarii: urmat de mii de indieni, se opune monopolului britanic asupra comercializarii sarii, din apa sarata din ocean. Este con­dam­nat la noua luni de inchisoare.

„Nu vom face nici un compromis cu Imperiul Britanic atata vreme cat a­cesta asmute asupra noastra ghearele sale sangeroase“, clameaza Gandhi.

Adept al neimplicarii in politica, arestat si trimis la inchisoare in mod regulat, Gan­dhi isi comenteaza actiunile in ziarul Young Indian. „E mai bine sa pari, in ochii intregii lumi, ca te inseli, decat sa renunti la propriul adevar“, scrie el in 1922.

Admisa in 1945 de Guvernul labu­rist britanic si obtinuta oficial in 1947, cu pretul separarii de Pakistan, indepen­denta Indiei lasa tara prada conflictelor dintre diversele secte buddhiste sau dintre buddhisti si alte religii.

Au loc ulterior conflicte intre hindusi, siiti si musul­mani. In ianuarie 1948, Gandhi face, la Cal­cutta, greva foamei, care este un apel pentru incetarea masacrelor. Acordul reconcilierii este semnat.

Doua sap­ta­mani mai tarziu, moare asasinat de un extremist hinduist si lasa in urma o na­tiu­­ne li­bera, dar mai bulversata ca niciodata.

Pacifismul, alegerea suprema

Prin alegerea pacifismului, Gandhi este, alaturi de Martin Luther King, figura emblematica a nonviolentei. Mijloacele sale preferate de actiune sunt postul si nesupunerea civila in masa fata de Putere. El stabileste intruniri cu tarani, cu mineri, cu muncitori pentru a le insufla credinta sa intr-o societate mai dreapta.

Pentru a face fata ocupantilor, oprimatii trebuie sa devina constienti de propria lor umanitate. Este vorba de a opune „curajul plin de serenitate si demnitatea umana arogantei rasiste si brutalitatii“. Gandhi va fi astfel printre primii care sa combata in mod pasnic atat discriminarile venite din exterior, din partea ocupantului britanic, cat si pe cele venite din interior, din partea sistemului castelor.

Satyagraha, drumul adevarului

„Nonviolenta are drept conditie prealabila puterea de a impresiona. Este o infranare constienta si deliberata a dorintei de razbunare pe care o simti“, explica Gandhi celor care nu vedeau in atitudinea lui decat rezistenta pasiva. Satyagraha, drumul adevarului, consta in schimb in combaterea raului launtric si a celui din exterior fara sa-l intetesti. Este vizat nu rezultatul politic, ci scopul spiritual ultim, ashima, „refuzul de a dauna“, nonviolenta si bunavointa fata de tot ce traieste. Pentru Gandhi, emanciparea politica trece obligatoriu prin eliberarea spirituala.

Actiunea si, de asemenea, contemplatia

Influentat de jainism, o ramura a hinduismului, Gandhi se retrage adesea in ashramul (manastire) din Ahmedabad, in Gujarat. El opreste atunci lupta politica pentru a medita si pentru a-si relua introspectiile in acest loc unde prioritare devin cautarea adevarului, nonviolenta, castitatea, o dieta stricta, lucrul manual (Gandhi scarmana lana) si rugaciunile. Ca un adevarat mistic buddhist, Gandhi avea tot atata nevoie de contemplatie cat avea de actiune.

Cuvinte cheie: mohandas gandhi, maestru, lider, india, indian, mahatma, avocat, discriminare rasiala, buddhism, buddhist, hindus, musulman, nonviolenta, maestru, maestri