Gestiunea stresului cotidian

O data cu extinderea notiunii de stres si a trairilor anxiogene pe care le presupune o societate ce traverseaza schimbari tehnologice, demografice si politice accelerate, se aduna numeroase conditii pentru a intretine o ambianta de stres cotidian.

Programele de gestiune a stresului s-au inmultit in anii din urma. Se pot cita cateva procedee utilizate in mod curent de catre indivizi:

• Relaxarea si metodele inrudite (sofrologie si yoga). Metodele respective pornesc de la principiul ca destinderea corporala lupta impotriva tensiunii si a incordarii produse de stres.
• Meditatia si exercitiile de imaginatie mentala care deconecteaza campul psihic de la preocuparile sale latente si il antreneaza pe subiect in controlarea activitatii sale reprezentative.
• Activitatea corporala. Dans si terapie prin miscare, sport, expresie corporala... ele permit o descarcare de tensiunile psihofiziologice si o reasumare benefica din punctul de vedere al narcisismului si al imaginii propriului corp.
• Procedeele autocalmante, care se apropie de cele anterioare, dar rezulta din descoperirea si din punerea la punct empirica de catre fiecare in parte a micilor tehnici moderatoare ale excitatiei sau/si ale anxietatii: gesturi de autocontact: onicofagie (rosul unghiilor), automangaieri, masturbare, balansari ritmice, atingerea si manipularea unor obiecte (matanii, bile etc.), masticarea si suptul (guma de mestecat, tigari, pipa...), ritualuri personale diverse (anumite obiceiuri la culcare, in efectuarea toaletei etc.). In general, aceste activitati actioneaza ca mijloace de descarcare de tensiune si pun in practica fenomenul de balansare sau echivalenta deja descris mai sus.
• Pot de asemenea imbraca forme socializate (rugaciuni colective cu gesturi si cuvinte rituale) si atunci intra in categoria proceselor de empatie si de suport social. In sfârsit, relatiile sociale amicale, intime sau cel putin binevoitoare. De fapt, acestea par cele mai importante si constituie fara indoiala una dintre componentele esentiale ale precedentelor. Am vazut ce importanta au suportul social si efectele protectoare ale rememorarii experientelor emotionale.

Intr-adevar, pentru fiecare individ apare drept un aspect fundamental posibilitatea de a avea zilnic ratia sa de schimburi afective si de a putea prin intermediul acestora sa-si verbalizeze experientele afective. Aspectul acesta a fost deja amintit in capitolul despre empatie.

Dar este nevoie ca importanta relatiilor sociale in acest domeniu sa fie subliniata inca o data. Relaxarea, meditatia, activitatile corporale au loc sau sunt organizate macar la inceput impreuna cu altcineva. In momentul in care tehnica este invatata, iar aportul inductor interiorizat, subiectul poate practica singur metodele respective, cu conditia de a-si realimenta periodic relatia cu celalalt.

Principiile mentionate sunt cunoscute si au fost dezvoltate si institutionalizate de catre profesionistii din domeniul psihoterapiei. Ele au fost insa descoperite si la modul empiric de catre multi dintre subiectii care practica in mod regulat un sport, activitati ludice sau, si mai simplu, „conversatia”.

In sfarsit, exista si procedee mai ineficiente, desi foarte raspandite: tutunul, alcoolul si tranchilizantele, al caror enorm consum cotidian este suficient pentru a dovedi importanta problemei in societatea noastra.