Machiajul si puterea de atractie a femeii

Merita sa petreceti ore intregi in fata oglinzii?

Industria cosmetica este una dintre cele mai infloritoare. Machiajul, foarte folosit de femei, indeplineste diverse functii. Fondul de ten acopera imperfectiunile pielii, rimelul face ca ochii sa para mai mari, rujul da forma buzelor. Stim deja ca trasaturile copilaresti sunt preferate drept criterii de evaluare a frumusetii (Perrett et al. 1998).

Acelasi lucru este valabil si pentru textura pielii, importanta in aprecierea frumusetii (Fink et al., 2001). Mai stim ca simetria este asociata cu puterea de atractie (Tovée et al., 2000) si ca fondul de ten ajuta la omogenizarea texturii tenului. Barbatii acorda o mare importanta aparentei aspectului fizic si frumusetii chipului femeii.

Machiajul, care le ajuta pe femei sa fie mai frumoase, ar trebui sa determine o evaluare pozitiva. Dar ce contribuie cel mai mult la asta?

Mulhern si colegii sai (2003) le-au cerut unor barbati sa evalueze frumusetea fizica a chipului femeilor, in functie de cat de machiate erau. Femei cu varste cuprinse intre 31 si 38 de ani au fost fotografiate (doar fata) cu si fara machiaj, dar, inainte de asta, tuturor le-a fost curatat tenul.

Dupa caz, erau machiati ochii, buzele, tenul, toate cele trei sau niciuna. Barbatii vedeau fotografiile si trebuiau sa evalueze puterea de atractie a femeii pe baza unor criterii, dar si sa aleaga fotografia cu chipul care le-a placut cel mai mult dintre cele cinci reprezentari. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

Dupa cum se poate observa, doar machiajul buzelor nu are mare impact, pe cand cel al ochilor si al tenului confera o mai mare putere de atractie chipului. Combinandu-le pe toate, se optimizeaza efectul machiajului.

Efectul machiajului asupra comportamentului

Daca machiajul determina o crestere a evaluarii puterii de atractie, ne putem gandi ca acesta sporeste si atractia pe care o exercita femeile. Pentru a verifica impactul acestui factor in conditii reale, li s-a cerut unor tinere, doua complice, sa se aseze la o masa intr-un bar aglomerat din centrul unui oras mare. Acestea erau erau imbracate sexy, dar neprovocator (blugi si pulover lejer, colorat, dar destul de mulat).

Tinerele si-au machiat ochii, buzele si au folosit fond de ten. Intr-o alta situatie, nu a fost aplicat nici un machiaj, doar s-a curatat pielea in prealabil cu un lapte hidratant. S-a masurat intervalul pana la interactiunea verbala cu un baiat (de exemplu:
„Buna ziua”, „Asteptati pe cineva?”, „Nu va plictisiti singure?”, „Sunt singur, pot veni la masa voastra?” etc.).

Rezultatele au fost urmatoarele:

Dupa cum se poate observa, machiajul reduce timpul necesar unui barbat pentru a le aborda pe tinere, sub un pretext oarecare. Se pare ca sublinierea frumusetii cu ajutorul machiajului determina anumite comportamente din partea barbatilor.

De ce un astfel de efect?

Cercetatorii avanseaza doua ipoteze, de altfel complementare. In opinia unor cercetatori, puterea de atractie creste deoarece machiajul determina evaluari pozitive ale anumitor trasaturi fizice si non-fizice. Mulhern si colaboratorii sai (2006) au constatat ca o persoana machiata, comparativ cu ipostaza in care nu e machiata, este considerata mai atragatoare, dar si mai sanatoasa, ba chiar avand venituri mai mari si fiind mai demna de incredere.

Sanatatea si increderea sunt criterii importante pentru psihologii evolutionisti, care considera ca barbatul, preocupat fiind sa aiba urmasi, doreste sa-si imbunatateasca sansele de transmitere a mostenirii genetice. Sanatatea este necesara pentru gasirea partenerilor capabili sa-i poarte progenitura si, in acest caz, increderea accentueaza siguranta de a fi genitor. Pe langa acest efect, atractia exercitata de femeile machiate este explicata chiar de femei.

Cash si colegii sai (1989) au observat ca femeile care se machiaza manifesta o mai mare incredere in sine si o mai mare multumire fata de felul in care arata. E posibil ca aceste autoevaluari pozitive sa le faca sa se simta mai atragatoare si sa emita semnale pe care barbatii sa le poata repera, explicandu-se astfel efectul asupra intervalului de pana la abordare.