Adevarul despre barbati si femei

Cum sunt femeile si barbatii diferiti? In ce privinta? De ce apar neintelegeri sau adaptari greoaie unii la ceilalti? Simplu: pentru ca fiecare isi impune propriul criteriu de judecata in evaluarea celuilalt. Cel putin asta sustine psiholoaga si feminista canadiana Susan Pinker in cartea plina de revelatii si aparuta la editura Curtea Veche, Paradoxul Sexelor.

Susan Pinker s-a intrebat de ce nu reusesc femeile sa faca pace intre viata profesionala si cea personala, de ce e atat de solicitant sa fii femeie. Adevarul este ca nu prea auzim barbati care sa aiba problema impacarii intre cele doua vieti: cea personala si cea profesionala. Barbatii par mai relaxati si mai in armonie la acest capitol.

Atunci, de ce? Simplu: pentru ca femeile ultimelor generatii, profesionistele de top si mamele de familie, au crescut cu ideea ca ele trebuie sa semene cu barbatii in acest domeniu. Nimic mai gresit: adevarul e ca suntem extrem de diferiti in constructia noastra psihologica, in asteptarile de la viata si de la cariera si in nevoia de a reconcilia cele doua spatii.

 

SEAMANA, DAR NU RASARE

Este adesea citat „experimentul“ cu copiii dintr-un kibbutz evreiesc, fete si baieti crescuti in acelasi spirit, fara a se face diferenta intre ei, pusi sa duca la capat aceleasi treburi. Oricine s-ar fi asteptat sa rezulte o mica populatie omogena, fara diferente mari de comportament.

Ei bine, nimic mai fals! Fetele au crescut „ca fetele“, cu comportamente si activitati tipic feminine, iar baietii cu ale lor. 70-80% dintre fete au mers catre slujbe cu caracter umanitar, legate mai ales de copii si educatie. Majoritatea barbatilor a preferat lucrul la camp, in fabrici, constructii sau intretinere. Asadar, a fi femeie (sau barbat) e o chestiune de biologie, care vine de mai de mult decat dorinta noastra contemporana de egalitate si asemanare. Femeile si barbatii sunt oricum, numai asemanatori nu sunt!

 

FIECARE CU ABILITATILE SALE

Am facut mai jos o selectie a diferentelor subtile dintre barbati si femei, asa cum le-a sintetizat psiholoaga Susan Pinker. Asta, ca sa intelegem de ce, adesea, nu ne intelegem noi, barbatii si femeile cu bune intentii. „Femeile nu au monopol asupra empatiei sau slujbelor legate de oameni. Figurile impunatoare, care au modificat opinii publice sau politice sunt de multe ori masculine, iar barbatii sunt mai predispusi sa se sacrifice pentru a-i ajuta pe altii. Dar cele care se detaseaza subtil in fata suferintei altora sunt femeile.“

„BARBATII, in medie, sunt mai hotarati decat femeile, indiferent unde si in ce timpuri traiesc, cat de batrani sunt sau ce educatie au. Femeile sunt mai anxioase, au incredere in ceilalti, sunt credule si blande, chiar daca ele sunt adolescente din Polonia sau Canada, ori femei de 65 de ani din Statele Unite, Finlanda, Germania, China.“

„FEMEILE se pricep mai bine la identificarea sentimentelor celorlalti si sunt mai usor afectate de acestea decat barbatii. Exista foarte multi oameni – atat barbati, cat si femei – ale caror niveluri de empatie sunt undeva la mijloc. Dar extrema scorurilor mici este dominata de barbati. Cele mai inalte scoruri de empatie s-au descoperit la femei.“

„UN STUDIU din 2005, realizat pe un grup de 44,4 milioane de adulti, capi de familie din Statele Unite, arata ca in fazele incipiente ale unei boli, cand, de exemplu, un membru in varsta al familiei are nevoie de ajutor pentru treburi casnice sau sociale, sprijinul vine in proportie de 42% de la rude de sex barbatesc. Dar, daca este nevoie de o invoire de la serviciu, de a pleca mai devreme de la lucru sau de a ajunge mai tarziu la birou, ori de o scutire pe o perioada mai indelungata pentru a ajuta un membru al familiei grav bolnav, femeile fac acest lucru in proportie de 84%. Si cand vine vorba despre rude bolnave de cancer, numarul fiicelor sau sotiilor implicate depaseste cu mult proportia membrilor de familie de sex opus.“

„DORINTA de a cauta sprijin social – in special din partea altor femei – este una dintre cele mai previzibile modalitati prin care barbatii si femeile se comporta diferit cand sunt stresati. Un animal mic, soarecele de camp, un mamifer rozator care are multe gene comune cu oamenii, reactioneaza diferit la stres, in functie de sex. Cand soarecii de camp masculi au fost fortati sa inoate trei minute fara oprire, au reactionat la stres de scurta durata grupandu-se cu femelele. Cand femelele au fost stresate in acest mod, dupa aceea nu au dorit sa se grupeze cu masculii, cautand tot compania femelelor. Si doar o mica proba din cercetarile efectuate pe oameni ne arata ca elevele de liceu si studentele cauta si primesc sprijin din partea altor femei, mai mult decat cauta si primesc colegii lor barbati din partea oricui. Ca adulte, femeile se bazeaza mai mult pe prietenii femei decat pe sotii lor. 80% dintre femei afirma ca impartasesc suferinta prietenelor mai des decat barbatii.“ Asadar femeile sunt mai „lipicioase“ si mai afectuoase prin natura lor.

„FEMEILE se confrunta cu suferinta cu 30% mai des decat barbatii – si nu doar pentru ca barbatii isi pastreaza emotiile pentru ei insisi. Femeile chiar simt tristete, indispozitie si anxietate mai acut si mai des. Cand aceste sentimente incep sa domine, femeile devin epuizate sau deprimate clinic, o boala care este de doua ori mai comuna la femei decat la barbati, in toate culturile si clasele sociale.“

„EXISTA o diferenta remarcabila intre femei si barbati in ceea ce priveste modul lor de a-si spune povestea vietii. Povestea de viata in varianta masculina subliniaza de obicei determinarea («sa fac asa cum vreau eu»), crezul de a accepta situatiile de umilinta si pe cele plictisitoare, depasirea obstacolelor sau invingerea dusmanilor, evidentierea reusitelor si a atingerii obiectivelor. Povestea de viata feminina prezinta, de obicei, un sir de evenimente care s-au completat cu usurinta, pe parcursul carora tot ceea ce au facut a reprezentat rezultatul «natural» al situatiei din acel moment, al actiunilor celorlalti, al evenimentelor intamplatoare… Se pare ca multor femei le este greu sa-si exprime in mod deschis preferintele legate de stilul de munca si de viata. Intentiile, planurile, motivatiile si preferintele pot disparea ca apa in nisip in povestile pe care femeile le spun despre vietile lor.“