3 tipare de gândire care te țin blocat ca high achiever — și cum să le schimbi eficient

Dacă ești un high achiever — o persoană ambițioasă, orientată spre performanță și mereu în căutarea următorului obiectiv — probabil cunoști bine senzația de presiune constantă, perfecționism și autocritică. De multe ori, aceste trăsături par motoare ale succesului, dar în spatele lor se ascund tipare mentale care te pot bloca și epuiza. În acest articol vei descoperi cele 3 tipare de gândire care sabotează progresul unui high achiever și cum poți învăța să le transformi pentru a cultiva echilibrul, încrederea și claritatea.

Gândurile care blochează performanța: semne că ești un high achiever obosit

• Simți o presiune constantă să continui să atingi obiective mari și impresionante. Trăiești cu teama de eșec, de a face greșeli sau de a fi perceput(ă) ca fiind incompetent(ă).
• Îți faci griji legate de performanța ta și de modul în care ceilalți o percep.
• Ai gânduri autocritice, adesea despre ceea ce ar fi trebuit să faci sau ce ar trebui să faci pe viitor.

Te regăsești?

În trecut și eu bifam punctele 1 și 3, iar punctul 2 apărea din când în când. Acestea sunt câteva dintre tiparele subtile, dar dăunătoare, în care cad mulți high achievers. Se simt familiare, dar de fapt încetinesc oamenii, îi obosesc și îi împiedică să se simtă mulțumiți.

Trei categorii de gânduri negative pe care tind să le aibă high achievers sunt:

1. Concluzii pripite (jumping to conclusions): O formă a acestui tip de gândire este predicția negativă despre viitor. Mulți high achievers presupun că se va întâmpla ceva negativ, deși acel lucru nu s-a întâmplat. O altă formă de a trage concluzii apare sub forma citirii gândurilor. Ei cred că oamenii îi judecă sau au păreri negative despre ei, fără să aibă nicio dovadă în acest sens.
2. Gândirea de tipul „totul sau nimic”: Gânduri de genul „Toată lumea trebuie să fie impresionată de munca mea.” sau
   „Rămân mereu în urmă.” Am întâlnit high achievers care gândesc și folosesc cuvinte precum: toată lumea, mereu, totul, nimic.
3. Gândirea de tipul „trebuie”: Ei gândesc în termeni de „trebuie” atât în ceea ce îi privește, cât și pentru persoanele din jur și pentru situații. De exemplu: „Eu trebuie să X” sau „El trebuie să Y” sau „Această situație trebuie să fie în Z fel”. Un gând care pune presiune pe ei este: „Ar trebui să fiu mai departe în carieră față de punctul în care sunt acum.” Efectul este opus celui dorit și îi blochează, pentru că se simt rău în legătură cu ei înșiși.

Tehnica de transformare: din gânduri limitative în gânduri constructive

Dacă și tu ai gânduri similar, întreabă-te: Care este gândul care îți provoacă cel mai mult stres?

Apoi contestă-l: Care sunt dovezile împotriva acestui gând?

Apoi găsește o alternativă: Care ar fi un gând mai util de adoptat? Unul realist, credibil. Ce parte a gândului te ajută să te simți mai ușurat(ă)? Ia acea parte și folosește-o ca nou gând, în locul celui negativ inițial.

Bonus: Transformă întrebările „dar dacă…” în întrebări de tip „mă întreb…”

Exemplu: În loc de: Dar dacă nu sunt la fel de bun(ă) cum cred ceilalți și am să eșuez într-un rol mai provocator?, întreabă-te: Mă întreb ce abilități pot dezvolta pentru a crește cu încredere într-un rol mai provocator?

Sau transformă-le în afirmații de tip „chiar dacă…”: Chiar dacă mă confrunt cu provocări într-un rol mai solicitant, știu că am capacitatea să cresc, să cer ajutor și să găsesc soluții.

Dacă te-ai regăsit în aceste tipare de gândire, nu ești singur(ă). Chiar dacă aceste tipare de gândire sunt frecvente, nu trebuie să monopolizeze conversația din mintea ta. Schimbarea începe cu pași mici și conștienți.

Scrie-mi un mesaj pe LinkedIn și spune-mi: care este gândul negativ care apare cel mai des și pe care ți-ar plăcea să-l transformi?