Pierderea are felul ei de a opri timpul. Uneori intră în viața noastră brusc, printr-un telefon, un diagnostic, o despărțire sau o moarte. Alteori vine lent, prin îndepărtare, schimbare, îmbătrânire sau prin sfârșitul unei etape din viață. De fiecare dată, într-un fel profund uman, ne obligă să ne reorganizăm lumea interioară.

În astfel de momente, oamenii nu pierd doar persoane sau situații. Pierd ritmuri, certitudini, roluri, rutine și versiuni ale lor. O femeie care își vede copilul plecând de acasă nu pierde doar prezența lui fizică. Poate pierde sentimentul că mai este necesară în același fel. Un bărbat care traversează un divorț nu pierde doar relația. Poate pierde locul în care se simțea cunoscut, așteptat sau important pentru cineva. Uneori pierdem chiar imaginea despre cum credeam că va arăta viața noastră.

Din perspectiva atașamentului, durerea nu apare doar pentru că ceva s-a terminat. Durerea apare pentru că sistemul nostru nervos pierde o sursă de orientare și siguranță. De aceea, în perioadele de doliu și schimbare, oamenii se simt adesea dezorganizați. Plâng fără avertisment, dorm greu, devin mai sensibili, mai retrași sau mai iritabili. Uneori simt un gol greu de explicat în cuvinte. Alteori simt că nu mai au acces la propriile emoții și funcționează aproape automat.

Elisabeth Kübler-Ross vorbea despre negare, furie, negociere, tristețe și acceptare. Astăzi știm că oamenii nu traversează aceste stări liniar. Oamenii se mișcă între ele. Uneori acceptă dimineața și protestează seara. Uneori sunt funcționali în exterior și complet copleșiți în interior. Sistemul emoțional nu lucrează în etape ordonate. Sistemul emoțional lucrează în valuri.

În EFT, aceste reacții nu sunt privite ca slăbiciuni sau lipsă de control. Sunt expresia unui sistem de atașament care încearcă să se reorganizeze după pierdere. Problema apare atunci când oamenii rămân singuri cu această durere și încep să se teamă de propriile emoții. Mulți au învățat că plânsul trebuie oprit repede, că vulnerabilitatea îi împovărează pe ceilalți sau că tristețea prelungită înseamnă că nu se descurcă.

Emoțiile profunde legate de pierdere nu se liniștesc prin grabă. Ele au nevoie de spațiu, timp și relații suficient de sigure încât să poată fi trăite fără rușine. Poate una dintre cele mai importante capacități emoționale ale maturității este să învățăm să rămânem lângă propria durere fără să fugim imediat de ea. Oamenii au nevoie să poată plânge atunci când corpul și sufletul au nevoie să plângă. Oamenii au nevoie să poată spune „mi-e dor”, „mi-e greu” sau „mi-e frică” fără să simtă că își pierd demnitatea.

Aici apare co-reglarea, unul dintre procesele cele mai profunde ale vindecării umane. Sistemul nervos nu se liniștește doar prin rațiune. Sistemul nervos se liniștește în prezența unui alt om capabil să rămână aproape, disponibil și receptiv. Un om care nu încearcă imediat să rezolve, să minimalizeze sau să distragă durerea, ci care poate să stea împreună cu noi în ea.

Atunci când cineva ne ține de mână, ne ascultă, ne privește cu blândețe sau poate tolera lacrimile noastre fără să se sperie, corpul începe treptat să simtă că pericolul nu mai este trăit în izolare. Durerea nu dispare instantaneu, dar devine mai suportabilă. Emoția începe să curgă în loc să rămână blocată. Tristețea se transformă din ceva care ne inundă într-o experiență care poate fi împărtășită și purtată împreună.

În astfel de momente, oamenii descoperă că vulnerabilitatea împărtășită nu slăbește legăturile umane, ci le adâncește. De multe ori, apropierea reală dintre oameni nu apare în perioadele perfecte ale vieții, ci în momentele în care cineva are curajul să spună că nu mai poate singur.

Vindecarea emoțională nu înseamnă că dorul sau tristețea dispar complet. Unele pierderi vor rămâne importante pentru totdeauna. Vindecarea apare atunci când sistemul nervos redevine suficient de sigur încât omul să poată privi din nou spre viață și spre relații. După perioade lungi de durere, oamenii încep încet să își recapete curiozitatea, energia și capacitatea de a construi. Uneori procesul începe foarte timid, printr-o conversație, printr-o ieșire, printr-un proiect nou sau printr-o relație care aduce siguranță.

În relațiile sigure, oamenii găsesc resurse pe care singuri nu le mai puteau accesa. Încep să simtă că pot suporta tristețea fără să fie definiți de ea. Încep să simtă că pot păstra iubirea pentru ceea ce au pierdut și, în același timp, să rămână deschiși către ceea ce viața mai poate aduce.

Poate acesta este unul dintre cele mai profunde adevăruri despre vindecare. Oamenii se transformă emoțional atunci când durerea lor întâlnește suficientă siguranță, prezență și conexiune încât să nu mai fie nevoiți să o poarte singuri.

Cum se vindecă oamenii de fapt după o pierdere, explicații bazate pe terapia care a schimbat sute de mii de relații

Doliul nu arată cum ne imaginăm. Nu e liniar, nu se rezolvă cu timp și nu trece mai repede dacă ești puternic. Terapia Centrată pe Emoții (EFT) oferă o perspectivă diferită – și pe 5 iunie, la București, o poți auzi direct de la unii dintre cei mai importanți specialiști din lume. Ce face acest eveniment diferit de o conferință obișnuită? Chiar speakerii. Nu sunt teoreticieni. Sunt oameni care lucrează zi de zi cu durerea umană și care aduc în sală instrumente reale, nu sfaturi generice.

Pierderea are felul ei de a opri timpul. Uneori intră în viața noastră brusc, printr-un telefon, un diagnostic, o despărțire sau o moarte. Alteori vine lent, prin îndepărtare, îmbătrânire sau prin sfârșitul unei etape de viață. De fiecare dată, într-un fel profund uman, ne obligă să ne reorganizăm lumea interioară.

Ceea ce pierdem însă nu este niciodată doar o persoană sau o situație. Pierdem ritmuri, certitudini, roluri, rutine și versiuni ale noastre. O femeie al cărei copil pleacă de acasă nu pierde doar prezența lui fizică, ci poate pierde sentimentul că mai este necesară în același fel. Un bărbat care traversează un divorț nu pierde doar relația – poate pierde locul în care se simțea cunoscut, așteptat sau important pentru cineva. Uneori pierdem chiar imaginea despre cum credeam că va arăta viața noastră.

Pe 5 iunie, conversația asta iese din cabinetul de terapie

Dacă ceva din acest articol ți-a sunat familiar, nu ești singur. Tocmai de aceea, pe 5 iunie, la Hotel Pullman din București, are loc o întâlnire sub tema „Când viața se schimbă. Cum mergem mai departe?” – o conversație deschisă, într-un limbaj accesibil, despre cum trăim pierderea, de ce procesul nu e niciodată liniar și ce ne ajută cu adevărat să mergem mai departe.

Bilete aici: https:/https://schimbare.efthub.ro/

Ce face acest eveniment diferit de o conferință obișnuită?

Speakerii. Nu sunt teoreticieni. Sunt oameni care lucrează zi de zi cu durerea umană și care aduc în sală instrumente reale, nu sfaturi generice.

Leanne Campbell este trainer internațional EFT (Emotionally Focused Therapy – Terapia Centrată pe Emoții) și membră în boardul executiv al ICEEFT – organizația care coordonează practica EFT la nivel mondial. Din Canada, unde conduce programe clinice și formează terapeuți din întreaga lume, vine în premieră la București cu o perspectivă pe care rar ai ocazia să o auzi în afara unui context profesional de nivel înalt.

Diana Vasile este psihoterapeut de traumă, cadru didactic universitar și autoarea volumelor Anatomia traumei și Trauma familială și resursele compensatorii. Cofondatoare a Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei, Diana aduce în discuție legătura dintre pierdere, traumă și reconstrucție emoțională.

Simona Herb este primul trainer și supervizor acreditat EFT din România, fondatoarea clinicilor EFT Hub și coordonatoarea comunității EFT din țară, cadru universitar și psihoterapeut cu peste 20 de ani de experiență. Este expertul care a adus acest model terapeutic în România și care a construit, de la zero, o rețea de sute de profesioniști formați în lucrul cu emoțiile și relațiile.

Evenimentul se adresează oricui a trecut sau trece printr-o formă de pierdere – fie că vorbim despre relații, schimbări majore de viață sau etape care s-au încheiat. Nu trebuie să fii psiholog ca să înțelegi ce se întâmplă în tine, ca să primești claritate și sentimentul că nu ești singur în durerea pierderii tale.

Bonus: Pe durata evenimentului, psihoterapeuții EFT Hub vor fi disponibili în zona de lobby pentru discuții și întrebări.

Bilete aici: https://schimbare.efthub.ro/

Vindecarea nu înseamnă uitare – înseamnă siguranță

Vindecarea emoțională nu înseamnă că dorul sau tristețea dispar complet. Unele pierderi vor rămâne importante pentru totdeauna. Vindecarea apare atunci când sistemul nervos redevine suficient de sigur încât omul să poată privi din nou spre viață și spre relații – printr-o conversație, o ieșire, un proiect nou sau o relație care aduce siguranță.

În relațiile sigure, oamenii găsesc resurse pe care singuri nu le mai puteau accesa. Încep să simtă că pot păstra iubirea pentru ceea ce au pierdut și, în același timp, să rămână deschiși către ceea ce viața mai poate aduce.

Poate acesta este unul dintre cele mai profunde adevăruri despre vindecare: oamenii se transformă emoțional atunci când durerea lor întâlnește suficientă siguranță, prezență și conexiune încât să nu mai fie nevoiți să o poarte singuri. Și despre aceste lucruri vom vorbi pe larg pe 5 iunie, la Hotel Pullman.

Bilete și detalii despre eveniment aici: https://schimbare.efthub.ro/