CItesti acum
Ce blocaje psihologice avem în pat

Ce blocaje psihologice avem în pat

Domnica Petrovai face seminare de educație pentru cupluri. Ce le spune? Că dragostea și afecțiunea trebuie dublate de autocunoaștere. Bun, și ce facem dacă ne lovim de blocaje psihologice în materie de sex?

 

 

În materie de sexualitate, care este blocajul psihologic al cuplurilor?

În prezent, provocările cele mai mari sunt problemele de dorință sexuală scăzută, însă, la un nivel mai profund, blocajul psihologic al cuplurilor este acuzat de ruptura între sexualitate, erotism și viața emoțională, nevoile emoționale ale partenerilor.

Nevoia de a fi iubit, dorit. Cuplurilor le este dor să simtă dorul, dorința. Sunt în fugă, grăbiți, tensionați, fără relaxarea de a se răsfăța sau relaxa, rupți de nevoile lor și rupți de ei ca un cuplu.

Citește și:

O de la Orgasm: Fericire autentică și orgasm mimat?

O de la Orgasm: Simulăm sau dăm cărțile pe față?

Au pierdut încrederea și siguranța, din cauza certurilor repetate nerezolvate, dar și din dorința de noutate, curiozitatea și plăcerea de a trăit frumos.

Erotismul pare să fie un atribut al îndrăgostirii, după care tânjesc mulți. Viața după îndrăgostire pare să fie ne-erotică, anostă și forțată în gesturile de tandrețe și afecțiune.

Cu frustrări și ale femeii, și ale bărbatului. Ea, nefericită, pentru că nu se simte iubită; el, nefericit, pentru că nu se simte dorit și se simte respins.

Femeile sunt deconectate de propriul lor erotism și nevoi emoționale, dar bărbatul e deconectat de nevoile emoționale ale femeii.

Femeia își oferă afecțiunea din relația cu copiii, acolo unde e mai ușor, în timp ce bărbatul se refugiază în muncă sau evadează în propriile lui comportamente de autodistrugere: jocuri pe calculator, FB sau orice îl ajută să evadeze.

Sau „prietenii“ cu alte femei. Ies din relație, dar se așteaptă să rezolve problema vieții sexuale prin creșterea frecvenței. „Dacă am face dragoste mai des,  ar fi totul bine.“ Oare?

Viața sexuală a cuplurilor este doar o oglindă a vieții lor intime, emoționale, cât de departe sau de aproape sunt unul de celălalt.

Această ruptură de propriul erotism, de propriile nevoi emoționale produce multă durere în viața emoțională a cuplurilor.

Femeia, ruptă de erotism, de feminitate, are de ales între a răspunde nevoilor bărbatului, de a-i face pe plac, de a-l mulțumi, fără să fie propria ei plăcere și satisfacție, ori să îl refuze, să îl respingă, cu furie și pentru că se simte obligată.

Bărbatul, pe de altă parte, confuz și ambivalent în ceea ce privește contactul cu propria lui feminitate, cu emoțiile și trăirile lui, se simte aproape de femeie mai ales sau uneori doar sexual.

Acolo este spațiul unde își permite să simtă. Nu pe deplin, dar să trăiască. Să se simtă viu. Sexualitatea este profund conectată cu vulnerabilitățile și maturitatea emoțională a femeii și bărbatului.

Femeia alege adesea abandonul, să renunțe la ea, să-și distragă atenția de la propriile ei trăiri ca femeie, la propriul ei erotism. Și bărbatul încă percepe sexualitatea ca pe o expresie a performanțelor lui ca bărbat.

 

Femeile și blocajele lor psihologice

Femeia încă are nevoie, pentru a se reconecta, de propriul erotism cu adevărat să devină autonomă. Să nu se mai abandoneze pe ea și să se respingă. Să se simtă demnă de iubire.

Când ai nevoie de celălalt pentru a-ți liniști anxietățile, nesiguranțele, pentru reconfirmări și reasigurări, atunci cu greu poate fi vorba de erotism sau cuplu erotic.

„Mie mi-ar fi bine dacă ar fi afectuos, nu mă deranjează atât de mult că nu mai face dragoste ca la început.“

Pare nevoia unei fetițe de afecțiunea tatălui, nu a unei femei care își dorește să fie dorită, să dorească. Să ofere și să primească afecțiune erotică.

 

Blocajul bărbaților…

… este blocajul lor cu propria lor afectivitate și feminitate. Nici ei și nici femeia încă nu acceptă pe deplin afectivitatea bărbatului.

Și atunci, emoționalitatea lor se exprimă în singurul spațiu „masculin“ acceptat: sexul. Trist și frustrant pentru amândoi, de fapt.

Sexualitatea bărbatului este încă o problemă nerezolvată pentru problema afectivității lui, este încă neclară și pentru bărbat, și pentru femeie.

Frecvența dependențelor și tulburărilor sexuale este mult mai mare în rândul bărbaților decât în rândul femeilor, ceea ce arată că există o problemă nerezolvată.

Bărbatul are nevoie de mult mai multă iubire și dragoste, tandrețe în viața lui, pentru a scăpa de dependențele sexuale sau de alte dorințe și preferințe abuzive pentru ceilalți și pentru el.

Sună poate siropos, dar asta este realitatea: de fapt, bărbatul caută în altă parte ce are nevoie de fapt. Din frica de frică, de vul­ne­rabilitate, de singurătate, de emoții, din frica de femeie. O masculinitate sănătoasă, matură.

Un bărbat tandru și curajos, responsabil, nu care fuge de disconfort și alege calea ușoară. Acest bărbat are nevoie de prieteni bărbați și de modele masculine.

Vine la cabinet cu nemulțumiri sexuale, când, de fapt, este vorba despre altceva: „Ea nu vrea sex oral și mă simt trădat“, „Facem sex atât de rar și mă simt respins“.

Citeste si

Dincolo de victimizare și narcisism, să aibă puterea de a construi o relație asumată. Și viața sexuală, erotismul lui și al ei vor avea altă exprimare. Mai sănătoasă.

 

Care sunt ideile preconcepute pe care le aducem în cabinet

Din păcate, mult prea multe. De exemplu, preludiul este înțeles ca ceea ce faci înainte de contactul sexual propriu-zis. Când, de fapt, preludiul este toată relația emoțională cu partenerul.

Totul este preludiu. Cât de în siguranță se simte, cât de multă încredere există în relație, cât de multă noutate și bucurie.

Experiențe ale unui cuplu erotic, care pune preț pe propria sexualitate. Care își prețuiesc nevoile sexuale, care știu cum să își invite partenerul în spațiul lor erotic, să facă tranziția de la muncă la sine, către ei doi, către cuplu.

Una din ideile preconcepute este că sexul bun este spontan. Poate doar în filme și muzică, dar în realitate este un proces, o alegere, să mă reapropii de mine  și de el, de noi. Pas cu pas.

Și sunt atent/ă la ce mă ajută să mă reconectez, să mă deschid. Să facem mișcare, să ne plimbăm, să ne admirăm unul pe celălalt.

Dorința o simțim, în primul rând, în corp; dacă tu nu îți placi propriul tău corp, cum să-l inviți pe el sau pe ea să îți dorească corpul?

Sexualitatea înseamnă conectare emoțională, prezență, incertitudine, nu rezultate. Câte orgasme ai avut sau câte poziții știi. Și uneori facem dragoste și este lamentabil pentru amândoi sau pentru unul.

Mediocru. Este o prejudecată să cred că întotdeauna sexul va fi spectaculos, fenomenal pentru amândoi. Nu. Nu suntem mașinării sexuale.

Suntem ființe umane, care avem propriile noastre trăiri și uneori ne este mai ușor să fim prezenți, în contact cu noi, alteori – mai greu. Dar alegem cuplul și viața alături de partener.

Să fiu eu cea care ofer plăcere partenerului, alteori el îmi oferă plăcere. Dar poate că cea mai toxică prejudecată este ruptura erotismului unui cuplu de viața lor emoțională.

De aceea, ea încă este o mare problemă și încă ce caută mulți sunt soluții în afara cuplului – asta, dacă te uiți la numărul de accesări pe internet pentru site-uri pornografice sau servicii sexuale.

Și cred că sunt două cauze majore care sunt în controlul nostru: cuplul să redevină o prioritate și bărbatul să își recâștige maturitatea emoțională prin integrarea feminității și femeia să își recâștige autonomia emoțională.

 

Domnica Petrovai este psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental, fondatorul Școlii pentru Cuplu, un proiect Mind Education Health, www.mindeducation.ro

Care este reactia ta?
Frumos
1
În regulă
0
Jucăuș
0
Se poate si mai bine
0
Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

La inceputul paginii