Gandurile mele
Eu si Doru suntem de 2 ani impreuna si locuim impreuna de 1 an.De la o vreme lucrurile s-au schimbat in relatia noastra. Nici nu stiu cum sa incep. Am atatea in cap, incat mi-e greu sa le pun in ordine. Cu toate astea voi incerca, imi voi da silinta. De multe ori mi-a atras atentia ca trebuie sa fiu mai activa, mai atenta la ce misca in jurul meu. Cand o facea vorbind frumos cu mine intelegeam, dar de multe ori se enerva si ridica tonul. Atunci ma suparam si nu faceam ca el. Aici am gresit, dar nici el nu a facut ceva in sensul ca putea sa ma ia si sa vb ca doi oameni civilizati. Pentru asta eu sufar cel mai mult, nu el. Sau cel putin nu o arata.
Viata sexuala s-a dus de rapa. Si asta am vazut. Erau momente in care vroiam s-o facem ca mine, dar el niciodata nu a vazut ce semnale ii transmit. In felul acesta incercam eu, dar nu intotdeauna ii convenea. De aceea am inceput usor usor sa ma las la mana lui. N-am facut bine si dovada este situatia in care suntem. Am incercat din rasputeri sa fiu gospodina, mama iubitoare, femeia de langa el si amanta. Dar se pare ca nu apreciaza. Nici macar nu mi-a spus unde ma situez: mama, femeie, gospodina, amanta. Eu ce concluzie trebuia sa trag de aici? Am incercat sa fiu din toate cate putin. Nu pot sa le fac pe toate perfect, dar am incercat si inca incerc. Imi doresc atat de mult sa ma iubeasca ca la inceput. Ce mult as vrea sa imi spuna ca ma iubeste, ca ii sunt draga, ca nimeni nu e ca mine, ca inca ma gaseste atragatoare chiar daca m-am ingrasat.
De cate ori il intrebam ceva legat de aceste aspecte, el fie dadea din cap, fie doar se uita la mine. Nu rostea nimic, chiar daca il intrebam, chiar daca nu. Asta m-a facut sa ma consum singura, daca am vazut ca el nu-mi spune. Inainte chiar o facea si ma simteam super bine. Acum, in ultimul an, nu mi-a mai zis doar de cateva ori. Ei bine eu vroiam in fiecare zi, si i-am spus de multe ori. Dar el nimic. Stie ca vreau si eu mult sex dar nu mereu am chef si cand incearca, pentru ca de cand au inceput certurile nici nu mai vrea sau poate s-a saturat, faceam in asa fel incat sa am chef. Si era bine.
Tanjesc dupa perioada de la inceput. Erau si sunt seri in care chiar daca adorm in bratele lui, nu simt nimic din partea lui. Parca ar fi obligat. Erau si sunt seri in care dupa ce ma trezesc din diferite motive, adorm imbratisandu-ma singura si spunandu-mi ca voi trece si peste acest impas, pentru ca numai asa simt mai multa caldura, cea emanata de mine. Pentru ca la urma urmei, nimeni nu ma iubeste mai mult decat eu pe mine. Dar sunt momente in care simt nevoia sa am pe cineva care sa fie langa mine si sa-mi spuna ca totul va fi bine, ca voi invinge greutatile.
Dar la mine s-au acumulat si nu mai pot face fata singura. Doamne ce ma doare. Nu mai pot. Fa ceva sa scap de aceasta durere, omoara-ma, fa-ma sa dispar. Dar un singur lucru te rog, daca e sa ma lasi sa traiesc vreau numai langa el. Nu pot exista fara Doru si se pare ca el a vazut punctul meu slab si se joaca cu mine. Nu mai pot, sunt si eu o fiinta. Am rezistat pana acum, de aici nu mai am putere. Un lucru care ma doare extreme de mult, dar nu i l-am spus, e ca a fost de curand la Bucuresti cu alta. Si mi-a spus-o prin sms asa fara sa se gandeasca ca ma doare. In momentul in care am citit sms-ul am cazut pur si simplu din picioare incat iar i-am speriat pe colegi. Din acel moment mereu ma intreb daca a facut ceva cu ea.
Ce a facut el m-a socat, a facut-o cu un aer indiferent, ceva de genul greseala recunoscuta este pe jumatate iertata. In primul moment imi vinea sa tip, sa declansez un scandal de pomina, insa ar fi fost o greseala mare. Dar a trebuit sa fac eforturi pentru a-mi pastra sangele rece, cu toate ca daca as fi fost singura in acel mom mi-as fi pus capat zilelor. Chiar si asa, chiar daca a fost cu alta incerc sa uit, chiar daca e greu. De ce? Pentru simplul motiv ca il iubesc, constientizez ca a fost dreptul lui cu toate ca nu a procedat corect daca inca ma iubeste, pentru ca vreau ca relatia nostra sa nu se termine. Am gresit mult, dar de ce sa ne despartim. Si la mine s-au acumulat in timp multe, dar am trecut peste tot. Si asta pentru a ne fi bine impreuna ca cuplu. Dar se pare ca si aici am gresit. Ma doare rau. Ia-mi inima din piept, smulge-o sa nu ma mai doara. Strig ca o disperata AJUTOR, insa nimeni nu e langa mine si nimeni nu ma aude sau cel putin sunt langa mine, dar nu stiu ce sa-mi faca sau nu vor pentru ca le pare bine ca sufar. Sunt singura, ca de obicei. Va rog spuneti-mi ce trebuie sa fac ca totul sa fie frumos ca la inceput.
