Dinuța Beica – un profesor trebuie să învețe mereu, pentru că doar astfel poate rămâne relevant și adaptat la nevoile elevilor
Educația non-formală adusă în sistemul de educație formal.
La 22 de ani, Dinuța Beica a absolvit Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș, cu dublă specializare: Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP) și Comunicare și Relații Publice. Practic, cadru didactic și personal PR și Comunicare. Dinuța Beica este implicată în mai multe activități și specializări în cadrul facultății, iar acest lucru o ajută să aibă o perspectivă mai largă. Pe lângă pregătirea din domeniul pedagogic, a avut și experiențe în zona comunicării și relațiilor publice, tot în cadrul aceleiași facultăți. Toate proiectele în care a fost implicată au ajutat-o să cunoască oameni, să învețe din experiențe diferite și să se dezvolte constant. Consideră că un profesor trebuie să învețe mereu, pentru că doar astfel poate rămâne relevant și adaptat la nevoile elevilor.
Am stat de vorbă cu ea despre ce înseamnă proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, derulat de Asociația Școala Încrederii, proiect în care este implicată.
Cu ce gânduri și așteptări te-ai înscris în proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”?
M-am înscris în proiect pentru că simțeam nevoia de mai multe informații practice despre ce înseamnă, cu adevărat, să lucrezi cu copiii și să te formezi ca viitor cadru didactic. Eu nu am absolvit un liceu pedagogic, așa că am simțit că am nevoie de experiențe și contexte care să completeze această lipsă. În cadrul proiectului am participat la workshop-uri organizate de Asociația Școala Încrederii, atât în format fizic, cât și online. Pentru mine a fost important că am putut descoperi metode noi, idei aplicabile și perspective diferite. În paralel, activez și ca trainer și coordonator în tabere pentru copii, experiență care mă ajută foarte mult inclusiv în practica pedagogică de la grădiniță și la clasele mici. Consider că acest proiect a fost un plus real pentru dezvoltarea mea.
Influențează noile schimbări tehnologice procesul de învățare (smart device, social media, inteligența artificială etc)? Cum influențează toate acestea un profesor cu vechime în sistemul de învățământ vs. un profesor debutant?
Da, noile tehnologii influențează clar procesul de învățare. De exemplu, în sala de clasă, o tablă inteligentă sau alte materiale digitale pot face lecțiile mai atractive și mai ușor de înțeles pentru copii, mai ales la grupa pregătitoare și la grădiniță, unde cei mici sunt foarte entuziasmați de partea interactivă. Cred că tehnologia poate fi folosită eficient atât de profesorii tineri, cât și de cei cu multă experiență. În practica mea, de exemplu, lucrez cu o doamnă învățătoare cu aproximativ 30 de ani de experiență în sistemul de învățământ, care folosește foarte bine atât materiale tradiționale, cât și digitale, tocmai pentru a menține copiii implicați. În același timp, profesorii tineri vin adesea cu mai multă creativitate și cu deschidere spre instrumente noi. Social media are și ea un rol important, pentru că profesorii tineri se inspiră mult unii de la alții. Mi s-a întâmplat și mie să caut exemple de activități realizate de alte cadre didactice, iar apoi să le adaptez la clasa la care predam. Consider că folosită corect, tehnologia poate aduce un mare avantaj procesului educațional.
Care sunt principalele provocări din sistemul de învățământ de stat observate de tine?
Una dintre principalele dificultăți pe care le observ este că de multe ori, cadrele didactice cu experiență nu lasă suficient loc tinerilor să intre în sistem și să se afirme. Există situații în care tinerii profesori simt că nu sunt susținuți sau că nu li se oferă suficientă deschidere. O altă problemă este comportamentul nepotrivit al unor profesori. Din punctul meu de vedere, profesorii trebuie să fie exemple pentru elevi, iar pentru această profesie ar trebui să existe și o atenție mai mare asupra echilibrului emoțional și psihologic al celor care intră în sistem. Se vorbește despre teste psihologice la început de titularizare.
Este meseria de profesor atractivă pentru tineri?
Meseria de profesor este foarte frumoasă pentru cei care iubesc copiii și își doresc cu adevărat să îi ajute să crească și să se dezvolte. Dacă ai răbdare, vocație și drag de copii, această meserie îți poate aduce foarte multe satisfacții. Pe de altă parte, cred că principalul motiv care îi ține departe pe tineri este salariul, mai ales la început de drum. Pentru mulți, acest aspect cântărește foarte mult atunci când aleg o carieră. Totuși, eu cred că atunci când ai darul de a preda și afecțiune reală pentru copii, mergi spre această profesie în primul rând din pasiune. Eu nu mă gândesc la această meserie doar prin prisma banilor, ci prin prisma relației cu copiii, a bucuriei cu care vin către tine și a sentimentului că, ceea ce fac, fac cu sens. Meseria de profesor ar putea deveni mai atractivă dacă ar exista mai multă promovare autentică a ceea ce înseamnă această profesie, prin activități, întâlniri și exemple concrete oferite de oameni care lucrează deja în sistem. Ar fi util ca tinerii să audă direct de la profesori cum este în realitate această meserie, cu bune și cu dificultăți, pentru a putea înțelege mai clar dacă li se potrivește.
Cum îți propui să duci învățarea în viitoarea ta sală de clasă, din rol de cadru didactic? Ce consideri că e important să învețe elevii în școală?
Îmi doresc ca în viitoarea mea clasă învățarea să fie cât mai interactivă, astfel încât copiii să fie captivați și să înțeleagă cu adevărat ceea ce fac. Mi se pare important ca elevii să învețe multe lucruri, pentru că doar așa pot descoperi ce le place și în ce direcție se pot dezvolta. Aș încerca să aduc mereu elemente practice și interactive la oră. De exemplu, la muzică aș introduce și cântece în alte limbi, precum engleza, pentru a-i familiariza și cu alte culturi. Profesoara la clasa căreia fac practică i-a învățat pe copii cântece în limbile italiană și turcă. Mi se pare foarte important și să investim în materiale didactice, pentru că atunci când copiii aplică ceea ce au învățat, înțeleg mai bine și rețin mai ușor. De asemenea, cred foarte mult în metodele nonformale și extracurriculare. De exemplu, dacă la limba română studiem o poveste, iar aceasta există și în variantă de spectacol, o ieșire la teatru i-ar putea ajuta să înțeleagă mai bine textul și în același timp, să descopere poate o pasiune nouă. La fel, excursiile tematice pot îmbina foarte frumos geografia, științele și educația civică. De pildă, dacă învățăm despre forme de relief și localități putem merge în excursie în Maramureș, astfel încât copiii să facă legătura între teorie și viața reală. Elevii pot completa fișe în timpul excursiei pentru a bifa diverse noțiuni. Îmi doresc o clasă în care elevii să învețe nu doar din manual, ci și din experiențe reale.
Ce iei cu tine din proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” și vei duce la clasă, către elevi?
Din acest proiect iau cu mine multe idei practice și metode de lucru pe care le voi folosi la clasă. Mi-au plăcut foarte mult întâlnirile pe Zoom în care lucram în echipe, pe diferite teme și în care aveam ocazia să discutăm și să aplicăm ceea ce învățam. Un lucru pe care îl consider foarte valoros este accentul pus pe feedback și pe felul în care gestionăm relațiile dintre elevi. Mi-a plăcut ideea de a-i încuraja pe copii să ofere feedback între ei, inclusiv anonim, pentru a-i ajuta să se exprime mai deschis. Am învățat despre cum pot gestiona comportamentul mai curios, mai activ al copiilor și despre cum putem crea un climat mai echilibrat în clasă. Interacțiunea cu mentorii a fost foarte utilă, mai ales pentru că ei ne-au oferit disponibilitate reală, inclusiv în afara sesiunilor oficiale. De exemplu, am avut posibilitatea să păstrăm legătura și pe WhatsApp, să adresăm întrebări și să primim explicații suplimentare. Profesorii la clasa cărora facem practică ne răspund la întrebări, ne oferă sfaturi. Consider că acest tip de susținere este foarte valoros. Toate acestea sunt lucruri pe care îmi doresc să le duc mai departe în practica mea didactică.
Un profesor de încredere: cum este sau cum ar trebui sa fie?
Un profesor de încredere este cel/cea care îi sprijină pe elevi și care nu face diferențe între ei. Este acel profesor care răspunde frumos, cu respect, care nu vorbește pe un ton ridicat și care îi face pe elevi să simtă că sunt văzuți și apreciați. Pentru mine, încrederea se construiește prin modul în care comunici, prin calm, prin disponibilitate și prin relația sinceră pe care o creezi cu elevii. Dacă un elev simte că nu este judecat, că poate adresa întrebări și că profesorul răspunde, atunci va căpăta mai multă încredere atât în profesor, cât și în el însuși. Eu sunt o persoană calmă și cred că tonul și atitudinea contează enorm în relația cu elevii. Din ceea ce am observat în practica mea de un an și jumătate, toate aceste lucruri se simt foarte repede în fața elevilor, în sala de clasă.
Care ar fi principalele probleme din sistemul de învățământ de stat?
Cred că una dintre probleme este că se alege o facultate doar pentru a o termina, fără să își dorească realmente să profeseze apoi în domeniu. În același timp, sunt și oameni care vor să intre în sistem, dau titularizarea, dar nu găsesc posturi, iar acest lucru depinde mult și de județ. O altă problemă importantă este lipsa de perfecționare continuă. Dacă un profesor nu mai participă la formări și rămâne blocat în aceleași idei, îi va fi tot mai greu să se adapteze la comportamentul copiilor și la nevoile lor actuale. Contează mult și modul în care profesorii se poartă cu elevii: dacă vorbesc urât sau au o atitudine nepotrivită, copiii percep imediat acest lucru și reacționează în consecință. Mai există și situații în care unii profesori nu predau cu adevărat în timpul orei sau nu au competențele necesare pentru a explica eficient. Când eram elevă, îmi amintesc că am avut un profesor care preda 10-15 minute, apoi te lăsa să faci ce voiai. Merită menționate și reducerea burselor pentru elevi și studenți ori schimbările dese la nivelul Ministerului, care creează instabilitate și afectează continuitatea măsurilor din sistem. Ori lipsa unei direcții coerente și a unor condiții mai bune pentru elevi, studenți și profesori, astfel încât sistemul să ofere mai mult sprijin real și mai multă predictibilitate.
Consideri că această campanie a proiectului „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, derulată de Asociația Școala Încrederii, va aduce o mai bună conștientizare asupra rolului de cadru didactic?
Cred că această campanie va aduce schimbări în bine. Pentru mine, cele mai importante lecții de formare au venit mai ales din discuțiile și workshop-urile la care am participat fizic, alături de studenți și cadre didactice din Mureș. Mi-a plăcut mult faptul că nu a fost vorba doar despre teorie, ci despre activități în care oamenii au colaborat, au lucrat împreună și au participat activ, ca într-un curs aplicat. Cred că aceste experiențe rămân valabile pentru orice profesor, pentru că formarea nu înseamnă doar informație, ci și schimb de idei, exercițiu, reflecție și colaborare. În plus, astfel de workshop-uri sunt importante și pentru dezvoltarea profesională continuă, pentru că te ajută să rămâi conectat la ceea ce este nou în educație. De asemenea, noi am beneficiat deja de cursuri, idei noi și resurse pe care le putem folosi și mai târziu. Un avantaj important este că rămânem cu informații concrete, cu prezentări, exemple și instrumente pe care le putem salva și reutiliza atunci când avem nevoie. Eu am reușit chiar să aplic, în practica pedagogică, lucruri învățate la unele întâlniri pe Zoom din cadrul proiectului, de exemplu pe partea de psihologia copilului și a diferențelor dintre etapele de vârstă. În plus, am descoperit platforme și jocuri interactive foarte utile, precum Kahoot, Wordwall, Canva, Google Docs, Prezi, Genially sau Book Creator. Toate acestea ne ajută să facem învățarea mai atractivă, mai creativă și mai apropiată de elevi.
Cum te raportezi la partea de soft-skills, precum spiritul de echipă, flexibilitatea sau etica? Cum reușești să le aplici în rândul elevilor?
Consider că soft-skills-urile sunt esențiale în educație. Încerc să mă adaptez mereu la nivelul copiilor, la vârsta lor și la felul în care sunt ei ca grup. Mi se pare important să observ comportamentul lor și să îmi ajustez modul de lucru în funcție de nevoile lor. De exemplu, dacă am în față un grup cu nevoie mai mare de activitate fizică, încerc să introduc jocuri sau activități de captare a atenției, astfel încât să îi implic mai bine. Am învățat și că flexibilitatea este foarte importantă: aceeași activitate trebuie adaptată în funcție de vârstă, energie și interes. În ceea ce privește spiritul de echipă, cred mult în activitățile de colaborare și în ideea că elevii nu trebuie să rămână izolați, fiecare „în bula lui”, ci să învețe să lucreze împreună.
Materialul face parte din campania media a proiectului „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, derulată de Asociația Școala Încrederii, prin care creează context de conștientizare asupra importanței formării inițiale și continue a viitorilor profesori. Campania surprinde declarații despre educația de acum și din trecut, colectate de la elevi și cadre didactice, care vin cu o perspectivă generațională din culisele vieții sistemului de educație românesc de stat.
Despre Asociația Școala Încrederii
Asociația Școala Încrederii este o organizație neguvernamentală dedicată formării comunităților școlare, cu misiunea de a transforma experiențele de învățare prin îmbunătățirea relației dintre elevi, profesori și părinți. Din 2020, Programul Școala Încrederii a sprijinit 382 de grădinițe și școli de stat să își transforme cultura educațională, să își optimizeze sistemele și să construiască relații de încredere în comunitatea lor. Aproape 200.000 de elevi și 23.000 de adulți, dintre care 14.000 de profesori, au beneficiat deja de această schimbare. În iunie 2025, peste 70 de școli din primele două generații au finalizat programul. 50 dintre ele au fost certificate ca „Școli ale Încrederii” și continuă autonom transformarea începută împreună cu Asociația.
„Școala Tinerilor Profesori de Încredere” nu este doar o campanie – este un semnal că viitorul educației începe acum, cu profesori care aleg să fie parte activă a schimbării. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European + prin Programul Educație și Ocupare, cu buget alocat de 4.701.518,60 lei, având cod de identificare proiect 311739.
Detalii: https://scoalaincrederii.ro/proiecte/scoala-tinerilor-profesori-de-incredere/
